Duminica timpul a prins a se raci, iar marti a venit si zapada. La inceput cernea timid, cu fulgi marunti, dar spre seara copiii deja incercau saniile. Spre sfirsitul saptaminii Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozeaza o scadere a temperaturii pina la minus 20 de grade. In conditiile Moldovei asemenea situatii, de regula, sunt calificate drept exceptionale. Cum, totusi, au sustinut autoritatile si drumarii nostri primul examen al iernii curente?
Doar 30 la suta din drumurile nationale corespund normelor
Zilele trecute Directia politiei rutiere a MAI, in comun cu Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor a examinat chestiunea cu privire la nivelul de pregatire a organizatiilor rutiere si administratiilor publice locale pentru intretinerea si exploatarea drumurilor publice in perioada de toamna-iarna, asigurarea securitatii circulatiei rutiere.
Potrivit serviciului de presa al MAI, s-a constatat, ca doar 30 la suta din drumurile nationale corespund normelor. Pe drumurile nationale lipsesc circa 6500, iar pe cele locale aproximativ 8300 de indicatoare rutiere, altele 5100 de indicatoare trebuie renovate.
Cele mai afectate drumuri nationale ramin a fi: sectoarele Rezina-Orhei, Soroca-Arionesti-Moghiliov Podolsk, Criuleni-Branesti-Ivancea, Glodeni-Cobani s.a. Partea carosabila a acestor drumuri este deteriorata, persista denivelari, aproximativ 30% din mijloacele tehnice de dirijare a circulatiei lipsesc. De asemenea, pe majoritatea din aceste segmente de drum lipsesc si bornele kilometrice, fapt, ce nu permite de a fixa datele accidentelor rutiere la un reper anumit.
In asemenea conditii circulatia transportului pe aceste sectoare, mai ales in perioada de iarna este periculoasa.
Potrivit acelorasi surse, majoritatea tehnicii de care dispun agentii economici din domeniul exploatarii drumurilor este uzata, nu poate fi utilizata operativ si cu un randament inalt la lucrarile de intretinere a drumurilor pe timp de iarna.
La Orhei situatia e sub control
Maiorul Viorel Patras, seful sectiei Protectie Civila a DSE Orhei, ne-a relatat ca miercuri, pina la orele 12, soselele nationale din teritoriul raionului erau deszapezite de catre personalul SA „Drumuri-Orhei”, circulatia transportului fiind asigurata non-stop. In deszapezire au fost antrenate doua camioane KamAz si unul ZiL-130 cu imprastietoare de nisip, un autoscreper si un tractor T-150 dotat cu plug de zapada. Serviciile comunale din Orhei folosesc un autoscreper si doua camioane cu imprastietoare de nisip. Totusi, mai multe localitati ale raionului, inclusiv Pohrebeni, Sarcani, Izvoare, Jorile, Podgoreni si Zagoreni la amiaza inca erau blocate. In prima jumatate a zilei de miercuri, tot din cauza zapezii, la Orhei nu au venit cursele de la Bravicea, Breanova, Ghermanesti si Noroceni.
In localitatile raionului Orhei nu au fost intreruperi de energie electrica. Serviciul de exploatare a drumurilor are o rezerva de aproape 1000 tone de amestec de nisip cu sare si 520 tone de nisip, cantitati care ar putea sa asigure circulatia normala a transportului pe drumurile raionului pe parcursul intregii ierni, ne-a mai spus maiorul Patras.
Si la Telenesti viata decurge normal
Locotenent-colonelul Vladimir Rachieru, seful DSE Telenesti ne-a relatat ca deja in prima jumatate a zilei de miercuri erau deszapezite majoritatea drumurilor locale si nationale din teritoriul raionului. Curentul electric catre amiaza zilei lipsea la Bogzesti, Budai si Crasnaseni, care sunt aprovizionate de la o linie din raionul Calarasi. Deszapezirea este asigurata de cinci unitati de tehnica si anume: un camion, un buldozer si un tractor T-150 dotate cu pluguri pentru zapada, un autoscreper si un excavator. In Telenesti lucreaza la deszapezire un excavator si 16 angajati ai gospodariei comunale, care curata trotuarele. Toate autobuzele au circulat conform orarului. Scolile, gradinitele, institutiile curative si-au inceput activitatea conform graficului de serviciu, a precizat V.Rachieru.
Ninsoarea nu a creat mari probleme
Miercuri dimineata majoritatea strazilor din or. Rezina erau curatite de zapada. Tehnica si angajatii IM ”Servicii Comunal-Locative” au fost antrenati in curatirea strazilor, trotuarelor, altor spatii publice si pe parcursul zilei, pentru a asigura circulatia normala a mijloacelor de transport si pietonilor.
Potrivit maiorului Gheorghe Burduja, seful politiei rutiere, si in ansamblu pe raion ninsoarea recenta nu a provocat probleme serioase. Arterele nationale au fost mentinute in ordine de angajatii SA ”Drumuri-Rezina”, care din timp s-au asigurat cu cele necesare, inclusiv material antiderapant. Miercuri n-au circulat autobuzele doar pe rutele Meseni-Rezina si Mateuti-Rezina, fiindca soferii nu au vrut sa riste. Gh.Burduja ne-a mai relatat miercuri seara ca seful SA ”Transcom” este dispus sa anuleze primele curse de autobuz spre Chisinau de joi dimineata, „daca noaptea va continua sa ninga”. Odata cu prima zapada situatia la trafic, de regula, se complica. In anul curent deocamdata n-avem probleme si asta ne bucura, a mai spus Gh.Burduja.
Reporter „C”, 18 decembrie 2009
Intentii si realitati
sau Cum a influentat inregistrarea agentilor economici de peste Nistru la Chisinau depasirea diferendului transnistrean
Potrivit autoritatilor R.Moldova inregistrarea agentilor economici din regiunea transnistreana la Chisinau urma sa joace un rol deosebit in integrarea economiei celor doua regiuni, dar si depasirea divergentelor politice. Dar ce s-a intimplat in realitate?
Reexport si contrabanda
Pe parcursul mai multor ani, Transnistria si-a desfasurat activitatea economica externa de sine statator, prin punctele vamale de la frontiera cu Ucraina. Dar aveau si permisiunea autoritatilor de la Chisinau (pe timpul lui Mircea Snegur vamesii transnistreni utilizau stampilele vamale ale R.Moldova).
Cu timpul circulatia (importul-exportul, dar si reexportul) marfurilor a crescut simtitor, lucru care afecta considerabil si interesele Ucrainei, si ale Moldovei. Pentru cititori explic: marfa importata in Transnistria prin Ucraina nu se impoziteaza. Dar impozitele puteau fi si destul de mari. Astfel, oamenii de afaceri indicau in documente ca marfa a fost trecuta in rmn, dar in realitate o comercializau in Ucraina.
Existau motive pentru a invinui partea transnistreana de reexport si contrabanda? Desigur. Potrivit unor statistici, numai in anul 2003, cantitatea de carne de gaina importata in rmn depasea cifra de 110 kg pe cap de locuitor, inclusiv sugarii. Redactia ziarului „Íiiàÿ ãàçåòà” a incercat sa clarifice la comitetul vamal din rmn unele date despre importurile de carne, dar nu a reusit. Scrisoarea cu intrebarile in cauza a fost lasata fara raspuns, lucru care a demonstrat inca o data ca importul de carne nu-i o treaba curata. Nu intimplator fostul sef al misiunii OSCE in R. Moldova William Hall a invinuit Transnistria in reexporturi ilegale de carne de pasare.
Pe de alta parte, in anul 2006, presedintele de atunci al parlamentului de la Tiraspol, Evgheni Sevciuc (tot el si lider al partidului “Obnovlenie” in spatele caruia sta firma “Serif”, principalul importator de produse alimentare in rmn) a declarat ca in ultimul timp a crescut considerabil importul de carne de pasare in rmn, deoarece acesta este cel mai ieftin si accesibil produs pentru transnistreni, mai ales in conditiile blocadei economice organizate de autoritatile de la Chisinau.
In acelasi timp, colaboratorii Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare din R. Moldova au mentionat, in repetate rinduri, ca dispun de date concrete care atesta faptul ca Transnistria reexporteaza in Ucraina si Rusia carne adusa din America Latina si Europa de Vest, prezentind-o drept de origine moldoveneasca. Unii soferi de cursa lunga mi-au divulgat procedura: noaptea tirziu vamesii intocmeau documentele precum ca TIR-urile cu carne au traversat frontiera, dar in realitate marfa raminea pe teritoriul Ucrainei. Desigur, astfel de operatiuni nu puteau fi efectuate fara participarea partii ucrainene. In linii mari, cum zic odesitii, la toti le revenea cite putin.
Fireste, se facea contrabanda nu numai cu carne si produse din carne. Lumea vorbea si despre contrabanda cu armament, dar faptele nu au fost demonstrate si ramine doar sa ghicim daca au avut loc sau nu.
In cele din urma, ex-presedintele R.Moldova, V. Voronin, de comun acord cu autoritatile ucrainene, au reusit sa schimbe regulile de trecere a marfurilor prin fontiera moldo-ucraineana. Aceste reguli au intrat in vigoare la 3 martie 2006. Punctele vamale ucrainene, aflate la granita dintre Ucraina si Transnistria, conform unei decizii a Cabinetului de Ministri de la Kiev, dau unda verde marfurilor provenite din Transnistria numai in cazul cind acestea sunt avizate de catre vama moldoveneasca. Pentru aceasta intreprinderile din Transnistria trebuie sa se inregistreze in R.Moldova si sa plateasca in haznaua republicii 0,18% din costul marfurilor preconizate pentru export.
Atunci autoritatile transnistrene au declarat ca R.Moldova a procedat la blocada economica a rmn. Intreprinderile din partea stinga a Nistrului, la care lucra un numar mare de oameni, au redus operatiunile de import-export, dar si defalcarile in buget.
Agentii economici care doreau sa supravietuiasca au cerut de la conducerea rmn permisiunea de a se inregistra in organele vamale din R. Moldova, dar pozitia lui Igor Smirnov a fost categorica: nici un fel de inregistrare! Se permiteau doar unele exceptii.
Mai multe puncte vamale transnistrene au fost blocate, chipurile, de catre cetatenii revoltati. Presedintele nerecunoscutei rmn a declarat: „Ucraina se transforma dintr-un stat-garant in rezolvarea conflictului intr-un stat care ajuta R. Moldova sa blocheze economic stinga Nistrului. In astfel de conditii nici nu poate fi vorba de careva negocieri”.
Aceasta a fost o lovitura grea data procesului de negocieri, care si asa decurgea prea lent.
Chisinaul a contribuit la consolidarea bugetului rmn
Totusi, numarul agentilor economici din Transnistria, care se inregistrau la Chisinau, crestea si catre data de 18 mai 2006 alcatuia 110 intreprinderi, inclusiv 30-40 de unitati economice formatoare de buget. Despre acest lucru a vorbit insasi ministra economiei din rmn, Elena Cernenco. Conform spuselor dinsei, cabinetul de ministri al rmn a permis inregistrarea intreprinderilor transnistrene la Chisinau doar dupa ce Moldova, in cadrul tratativelor moldo-ruse, a promis ca va pastra intacte conditiile pentru exportul din regiunea transnistreana.
La 1 noiembrie 2009, numarul agentilor economici transnistreni inregistrati la Chisinau era de 594, dintre care 192 agenti economici cu inregistrare permanenta, iar 402 – cu inregistrare temporara. Au primit certificate de provenienta a marfurilor 69 de agenti economici, ba chiar si 6 persoane fizice, volumul exportului a atins cota de 301,7 mil. dolari, iar a importului - de 68,3 mil. dolari.
In afara de aceasta, la instaurarea transparentei si, intr-o oarecare masura a ordinii la punctele vamale ucrainesti a contribuit sustantial si Misiunea speciala a Uniunii Europene EUBAM.
De remarcat ca Transnistria nu mai vorbeste de blocada economica. In opinia mea, lucrurile se explica foarte simplu: din momentul inregistrarii majoritatii agentilor economici transnistreni la Chisinau a inceput sa creasca veniturile la bugetul regiunii! Putem presupune ca asa-numita blocada i-a impins pe multi agenti economici care activau ilegal sa se legalizeze si, astfel, a avut de cistigat bugetul nerecunoscutei rmn. Daca intr-adevar e asa, putem sa ne dam seama in ce masura era pradata populatia regiunii!
Tiraspolul a avut de cistigat, dar se teme...
Si totusi, ce impact a avut inregistrarea intreprinderilor transnistrene la Chisinau in rezolvarea diferendului transnistrean? In principiu, aceasta problema trebuie examinata pe compartimente. In prima faza, fenomenul a tensionat relatiile intre cele doua maluri. A urmat o perioada inerta, cauzata de de refuzul partii transnistrene de a continua negocierile, motivul fiind blocada economica. Astazi, cind nimeni in rmn nu mai aminteste de blocada, incep sa-si reia activitatea expertii. Dar situatia politica din dreapta Nistrului face ca Tiraspolul sa priveasca cu oarecare neincredere si teama spre Chisinau. Intr-o convorbire privata, un conducator al unei intreprinderi mari din Transnistria mi-a spus ca pe timpul lui Voronin era mai linistit, dar cu venirea la putere a echipei Ghimpu-Filat, nu mai este sigur ca regimul vamal dintre ambele maluri nu va fi folosit ca o bita economica impotriva rmn.
Aceeasi pozitie este impartasita si de oficialitatile de la Tiraspol. Seful diplomatiei transnistrene, Vladimir Iastrebceak, a accentuat ca Tiraspolul nu exclude posibilitatea inaspririi de catre Chisinau a controlului nu numai asupra importului de marfuri, dar si asupra importului de materii prime pentru intreprinderile din rmn... Daca materia prima nu se importa prin punctele vamale ale Moldovei, pe urma intreprinderile se confrunta cu probleme la exportul marfurilor. Aceasta tema ne nelinisteste in mod deosebit, deoarece este evident ca actiunile Republicii Moldova depasesc cadrul acordurilor bilaterale, a mai spus Iastrebceak.
Pe de alta parte, primarul municipiului Chisinau, Dorin Chirtoaca, considera ca Transnistria poate fi de acord sa redevina parte componenta a R. Moldova dupa ce situatia economica in dreapta Nistrului se va ameliora simtitor si va deveni atractiva pentru partea stinga. Probabil, dl Chirtoaca are dreptate, dar daca analizam situatia la rece... Dupa cum considera o angajata a unei intreprinderi transnistrene de producere a incaltamintei, Marina C., responsabila de perfectarea documentelor vamale, in Moldova, spre deosebire de Transnistria, exista coruptie si fara mita este imposibil sa rezolvi ceva operativ. Pentru import trebuie sa platesti nu cele 0,18% „simbolice”, dar toate 0,4% - cota a crescut. In Transnistria, la perfectarea documentelor pentru materia prima nu se incaseaza taxe pentru asa-numita ecologie, iar in partea dreapta uneori suntem nevoiti sa platim pina la 1000 de dolari pe unitate de transport. Despre ce atractivitate poate fi vorba?
Simion N., care si-a inregistrat intreprinderea in partea dreapta a Nistrului, spune ca e nevoit sa tina o contabilitate dubla si sa salarizeze doi contabili, sa plateasca si vamei transnistrene, si impozite partii moldovenesti. In afara de aceasta, intreprinderile din Bender merg cu darea de seama la Chisinau, dar nu la Varnita sau Anenii Noi, care ar fi mai aproape.
Apropo, dupa cum am aflat, plata pentru ecologie este o cerinta a Uniunii Europene. Dar partea moldoveneasca propunea ca aceste surse sa fie folosite la rezolvarea problemelor ecologice ale intreprinderilor platitoare. Se admitea chiar folosirea unei sume mai mari decit impozitul platit. In realitate insa cazurile cind acesti bani au fost utilizati de intreprinderile transnistrene sunt foarte rare.
Real, daca luam in cifre referitoare la completarea bugetului „pina la” si „dupa” inregistrarea intreprinderilor transnistrene la Chisinau Transnistria a avut de cistigat. In plus, se poate folosi si de regimul preferential acordat Moldovei de Uniunea Europeana.
Dar temerile transnistrenilor nu sunt lipsite de logica: cine poate garanta ca va fi pastrat status-quo? Adaugati la aceasta si declaratiile unor actuali conducatori ai R. Moldova:
- Mihai Ghimpu, presedintele interimar al R. Moldova si presedinte al Parlamentului de la Chisinau, si-a declarat deschis viziunile sale unioniste, dar a spus ca acestea nu-l vor incurca sa-si desfasoare activitatea in folosul statului independent Republica Moldova;
- prim-ministru Vlad Filat a spus ca Rominia, dar nu Moldova este tara lui de suflet;
- Mihai Ghimpu si Vlad Filat considera necesar sa fie retrase din scoli manualele de istorie, inclusiv "Istorie integrata", care "abunda in falsuri staliniste". Iar prim-ministrul Vlad Filat este pentru introducerea in invatamint a "Istoriei rominilor";
- vicepremierul Ion Negrei considera ca granita pe riul Prut a taiat in doua trupul unei natiuni, ceea ce creeaza probleme rominilor care traiesc la vest de Prut;
- conform unui sondaj IMAS, 29 la suta din cetatenii Moldovei considera ca drepturile minoritatilor nationale se incalca, iar 39% sunt de parerea ca actuala putere de la Chisinau va incerca unirea Moldovei cu Rominia.
Este greu sa crezi ca toate acestea ii pot inaripa pe transnistreni, care, dupa cum se stie, au alt punct de vedere asupra acestor procese si chiar adesea se intreaba daca Moldova va ramine un stat suveran. Va fi acest stat atragator pentru toti, dar nu numai pentru moldoveni?
Ramine doar sa speram ca viata le va pune pe toate la locul lor si ca vor fi gasite cai de compromis in rezolvarea problemelor in folosul intregii comunitati. In primul rind, a problemelor de ordin economic or, economia este expresia concentrata a politicii.
Articol realizat in cadrul proiectului „Poduri peste Nistru: actiuni comune ale mass-media in vederea solutionarii conflictului transnistrean”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sustinerea financiara a DFID. Opiniile exprimate apartin autorilor si nu reflecta in mod necesar pozitia donatorilor sau a CJI
Grigore Volovoi, „Novaia Gazeta” 18 decembrie 2009
Turismul rural porneste de unde incepe Patria
Joia trecuta, pe 3 decembrie, in sala de conferinte a primariei Orhei s-a desfasurat o masa rotunda in tema: „Turismul rural – tendinte si perspective de dezvoltare in Moldova" adresata persoanelor cu tangenta in domeniul turismului (proprietari de agropensiuni, directori de muzeu, sefi sectii Cultura din raioanele regiunii Orhei), care a urmarit identificarea
modalitatilor de promovare a turismului rural si definirea acestuia ca mod de viata in scopul depistarii problemelor cu care se confrunta localnicii vizavi de promovarea serviciilor turistice si utilizarea tehnicilor moderne in acest sens, valorificarea potentialului local si a patrimoniului cultural si modalitatile de prezentare a acestora catre vizitatori.
La masa rotunda au fost prezenti expertii Reprezentantei A.O. Hilfswerk Austria in Republica Moldova si ADR-Centru, iar discutia a fost una foarte cointeresata.
Nicolae Lupasco, seful catedrei de turism a Universitatii “Perspectiva-INT”, moderatorul activitatii: Daca este vorba de dezvoltarea turismului rural, cred ca trebuie de mentionat atitudinea statului, mai precis a administratiei publice locale. Iau ca exemplu Rominia, unde cu 14 ani in urma erau 12 asemenea pensiuni, iar acum numarul acestora este de citeva sute. Statul a reactionat prin constructii de drumuri spre aceste obiective. In prezent in zona de centru a Republicii Moldova sunt citeva pensiuni de turism rural, insa caile de acces spre ele nu rezista criticii.
Ludmila Busila, patroana pensiunii “Casa din poveste”, s. Trebujeni, Orhei: Cred ca nu numai de la drumuri trebuie sa incepem, dar de la atitudinea autoritatilor locale si a factorilor decizionali din capitala. Numai cite seminare, alte activitati am avut! Dar care este rezultatul? Pe cind mai multe tari din Europa, spre exemplu Austria, traiesc numai din turism rural.
Ala Benzin, patroana pensiunii “Casa din lunca”, Trebujeni: Cred ca turismul rural trebuie sa intre in grija statului. Am participat intr-adevar la mai multe activitati nu numai cu proprietarii de pensiuni, dar si cu mesterii populari, directorii unor vinarii, restaurante si alte localuri care se afla pe caile de acces. Insa numai cu aceste activitati am ramas. Cind ne-am intors acasa am convenut cu vecinii ca, daca ne vin mai multi turisti, acestea sunt gata sa-i primeasca la ei, cu organizarea unui program de agrement. Insa turistii nu au venit! Adica nimeni dupa activitatile care le-am avut nu si-a mai batut capul cum sa materializam ideile si conceptiile dezbatute pina la cearta. La o adica, daca o agentie de stat nu poate sa-si asume responsabilitatea de a organiza tirismul rural, a atrage investitii, de ce nu am face-o noi, organizind o asociatie precum o fac, sa zicem, fermierii?
Tatiana Iachim, coordonatoare de proiect ADR- Centru: De fapt, aici am venit sa discutam niste optiuni legate de dezvoltarea turismului rural. Ideea cu asocierea este una foarte bun, dar sunteti gata de va lua asemenea responsabilitati, mai ales in ce priveste valorificarea unor investitii - fie ale voastre, fie straine? Da, este adevarat, conducerea statului nu poate fi uneori inteleasa. Spre exemplu, guvernarea precedenta a construit o multime de obiecte inutile precum sunt tronsoanele de cale ferata din sudul republicii…
Larisa Varzariuc, directoarea Casei-muzeu “Conacul familiei Lazo” din s. Piatra, Orhei: Odiseia noastra prin instante a inceput atunci cind cuiva din fetele bisericesti de la Orhei i-a venit ideea-fixa sa inalte pe teritoriul complexului nostru muzeal o biserica si, probabil, mai apoi sa acapareze tot complexul. N-am dori nimanui sa faca sfortarile noastre pentru a convinge organele de stat sa nu permita aceasta constructie! Obtinerea banilor pentru reparatia Casei-muzeu este o istorie aparte, insa pina la urma am reusit s-o conving pe dna Lapicus,responsabila pentru problemele turismului, pe premierul Tarlev si chiar pe presedintele Voronin ca o asemenea reparatie este necesara precum este necesara si construirea unei cai de acces spre Piatra.
Nicolae Lupasco: Cred ca ar trebui sa ne axam discutia pe posibilitatile unei primarii de a organiza turism rural in localitate. Or, se poate intimpla ca primarul sa fie o persoana care intelege rostul acestui domeniu pentru cominutatea care o conduce si, dimpotriva, unul care nu o doreste.
Alexei Burlacu, primarul de Rogojeni, Soldanesti: in Republica Moldova exista un fel de traditie merceologica: daca in anul curent varza a fost scumpa la piata, apoi la anul cu siguranta toti vor cultiva varza. Am fi vrut sa fie asa si cu turismul riral or, noi avem in zona noastra un potential turistic enorm. Rogojeniul de fapt este al doilea Orhei-Vechi dupa posibilitatile turistice. Avem gorgane scitice, in care s-au gasit cioburi de ceramica ce denota existenta aici a unei culturi vechi de mai bine de 6000 de ani. Aceste vestigii sunt complet nevalorificate, adica nu s-au facut nici un fel de sapaturi arheologice. Satenii nostri nu se avinta in acest fel de afaceri, fiindca se tem ca statul cu legile lui strimbe si birocratii nesimtiti i-ar aduce la sapa de lemn.
Ala Benzin: Trebuie sa spun ca noi am pornit-o fara sa fim ajutati de cineva, din proprie initiativa. Am fost in Polonia, unde am vazut cum functioneaza o asemenea pensiune, apoi l-am convins pe sotul meu, care nu-mi impartasea de la inceput ideile. Am reconstruit gospodaria, am ridicat al doilea nivel al casei, ne-am antrenat in activitate copiii, apoi si vecinii. Acum doi ani au venit la noi niste oaspeti din Rominia invitati de catre primaria Orhei, care ne-au multumit, ne-au admirat munca si temeritatea. “Ati riscat nespus de mult, ne-au spus ei, fiindca e una sa deschizi un bar undeva in padure la citiva kilometri de Orhei pe drumul spre Chisinau si alta e sa deschizi o pensiune departe de orasele mari si caile de acces.
Tatiana Iachim: Totusi, dorim sa cunoastem si alte probleme, necesitati ale dvs. in afara de drumuri, birocrati nepriceputi etc…
Nicolae Lupasco: Hai sa pornim discutia de la obiectul publicitatii. Unde ati plasat infromatia despre servicile care le prestati?
Ala Benzin: La agentiile de turism din Chisinau, unde nu o data am lasat invitatii pentru personalul ambasadelor straine, reprezentantii presei republicane. Insa cea mai mare promovare e atunci cind omul a fost aici si povesteste la toti unde a fost, ce a vazut si cit l-a costat. Chestiunea legata de pret tot este una importanta, daca este vorba de straini. Cel care a fost barem odata la noi, cu siguranta devine un client permanent.
Sergiu Hanganu, patronul pensiunii “Hanul lui Hanganu”, s. Lalova, Rezina: Am incercat sa facem patru ani in urma si noi promovarea cu invitati, le-am demosnstrat ce avem, le-am facut si o masa buna precum se obisnuieste la moldoveni. Dar efectul acestei idei s-a egalat cu zero. Nu au reactionat barem directorii-adjuncti ai agentiilor care at trebui sa tina legatura cu noi. Totusi, cred ca nu acesta este motivul ca prea putini straini ne viziteaza. Cu strainul la noi se comporta necivilizat vamesul, politistul, administratorul de la hotelul din Chisinau unde sunt niste preturi exorbitante pentru serviciile care se ofera acolo. La astea se mai adauga drumurile complet deteriorate spre noi. Turismul tine nu numai de domeniul ministerului de resort, dar de toate domeniile de activitate ale statului. Turismul, in deosebi cel rural, porneste de acolo de unde incepe Patria.
Nicolae Lupasco: Totusi, trebuie sa-l intrebam pe dl Petru Druta, reprezentantul ministerului turismului aflat aici daca cunoaste problemele turismului rural?
Petru Druta: Cam in proportie de 70 la suta le cunoastem. Mai remarcam faptul ca Rezina a investit in infrastructura turismuluii 1.5 mil. lei, cel mai mult dintre toate raioanele republicii.
Nicolae Lupasco: Ce a incurcat celelalte raioane sa faca acest lucru?
Petru Druta: Faptul trecerii de la judete la raioane in 2003. Atunci cele mai multe investiti au inceput sa fie indreptate anume spre sfera sociala. De infrastructura in turism s-a uitat.
Alexei Burlacu: Cred ca cei care presteaza deja servicii de tirism rural trebuie sa-si impartaseasca mai des experienta celor care intentioneaza sa deschida o asemenea afacere. Statul cum sa aiba bani, daca face reforme, ca mai apoi sa faca antireforme? Eu personal vad prosperarea satului meu anume prin deschiderea unor pensiuni rurale… Aproape in fiecare localitate exista elemente care ar putea asigura dezvoltarea turismului rural, dindu-i atractivitate, dimensiune economica, sociala si culturala acestei ramuri.
In imagine: Participantii au propus sa fie organizate asemenea mese rotunde in fiecare localitate cu potential turistic pentru implicarea comunitatii in transformarea localitatii in sat de vacanta, sat turistic
Ion Cernei, 11 decembrie 2009
Economia raionului se bazeaza pe sectorul agroalimentar
Economia raionului Telenesti se bazeaza preponderent pe sectorul agroalimentar, in care activeaza mai mult de jumatate din populatia din teritoriu. Iata de ce seceta din anul curent, insotita de criza financiara din tara, au creat in raion o situatie destul de complicata.
Pentru a o depasi cu pierderi cit mai mici, autoritatile locale au intreprins un sir de masuri, inclusiv continuarea consolidarii terenurilor agricole, aplicarea tehnologiilor avansate cu utilizarea fertilizantilor, irigatiei, soiurilor noi.
Mai mult de jumatate din trenurile agricole ale raionului sunt in gestiunea a 16702 gospodarii taranesti, 36% sunt lucrate de 46 de societati cu raspundere limitata, restul revenind la 3 cooperative agricole, 3 societati agricole si 4 intreprinderi individuale.
Rezultatele anului curent sunt modeste. De pe 11550 de hectare de cerealiere, rapita si leguminoase pentru boabe s-au recoltat circa 25 mii tone de boabe, dar aceasta cantitate ne permite sa asiguram raionul cu piine, seminte si furaje. Porumbul a dat 22,2 chintale, floarea- soarelui – 8,8, legumele – 52 chintale la hectar.
In ultimii ani 3000 de hectare au fost plantate cu vii, iar circa 200 de hectare – cu livezi. In anul de fata viticultorii au strins o roada buna de struguri, dar nu prea au avut folos din ea, deoarece intreprinderile de prelucrare au achizitionat o cantitate mica de materie prima si la preturi absolut simbolice.
Ne bucuram de faptul ca in pofida mai multor dificultati (din noiembrie 2008 pina in noiembrie 2009 la noi au cazut doar 68% din media anuala traditionala de precipitatii) agricultorii au reusit sa insaminteze cu griu, orz si rapita 8000 de hectare si starea semanaturilor este satisfacatoare. Catre Ziua Agricultorului preconizam sa efectuam aratul de zable pe cel putin 90% din terenuri.
In ajunul sarbatorii noastre profesionale asi vrea sa-i nominalizez pe fruntasii raionului. SRL „Victoria Agro” in frunte cu Timofei Moraru a recoltat la hectar cite 58 chintale de cereale si 20 chintale de floarea-soarelui. SRL „Brinzeni-Agro”, conducator Nicolae Cotlau — 36 chintale de cereale si 18 - de floarea- soarelui, 16 — de rapita. Rezultate semnificative au obtinut coopetariva agricola „Chitcani”, conducator Sergiu Gaina, SRL „Cisleni-agro”, conducator Ion Cater, GT „Timofei Caldare” din Mindresti, SRL „Avicola-Sarateni”, conducator Iacob Paladi s.a.
Valerian Harea, sef-adjunct al directiei raionale Agricultura si Alimentatie Telenesti, 20 noiembrie 2009
Revenim la tema
„Piata comerciala a orasului Rezina”,o intreprindere crearea careia a necesitat cinci ani
Pina la sfirsitul anului curent, in baza actualei piete de marfuri, primaria Rezina urmeaza sa creeze Intreprinderea Municipala „Piata comerciala a orasului Rezina”. Consiliul orasenesc a adoptat decizia respectiva in sedinta extraordinara din joia precedenta dupa dezbateri controversate care au durat citeva ore.
Aceasta problema a fost in vizorul autoritatilor orasului, dar si a saptaminalului CUVINTUL, citiva ani. Inca in noiembrie 2004 Consiliul orasenesc a adoptat o decizie care prevedea „infiintarea IM ”Piata agricola oraseneasca Rezina” in teritoriul pietei orasenesti de marfuri si a fostei gradinite de copii nr. 7, cu suprafata de 3477,3 m2, situata alaturi. Conform acelei decizii destinatia gradinitei fusese schimbata „din menire sociala in scop comercial”. Ulterior, sub presiunea opiniei publice, care se indigna prin intermediul mass-media locale de dezordinea si antisanitaria de la piata, autoritatile orasenesti au revenit la problema data de mai multe ori, dar mai departe de vorbe lucrurile nu se miscau.
E greu de spus cu certitudine de ce reorganizarea s-a tergiversat atita timp. Inca din perioada sovietica teritoriul pietei se afla in gestiunea Uniunii raionale de consum, reorganizata ulterior in ICCP ”Colprodcoop” si care, incasind mai multe taxe si plati, achita in bugetul orasului o suma simbolica comparativ cu fluxul de bani care se vintura acolo. Mai multa lume, inclusiv si unii consilieri de Rezina, sunt de parerea ca multi ani piata a fost o „cormusca” pentru unele persoane cu influenta din Rezina. Altii sustin ca taraganarea reorganizarii este legata de gradinita nr. 7, in baza careia se prevedea extinderea pietei. Legea invatamintului nr. 547-XIII din 21.07.95, prin articolul 61, alin. 5 interzice “instrainarea si transmiterea edificiilor, constructiilor si terenurilor aferente, care apartin institutiilor de invatamint, in alte scopuri decit cele pentru instruire, educatie si luminare culturala”. Cum de administratia orasului a reusit, totusi, sa ocoleasca legea si sa obtina schimbarea destinatiei gradinitei, deocamdata ramine o taina. Atunci Rezina vorbea ca persoane suspuse din conducerea raionului si a orasului intentioneaza sa “prihvatizeze” acest imobil, dar ceva le-a incurcat. Din acest motiv s-a stopat si reorganizarea pietei.
In anul curent tema reorganizarii pietei a figurat in agendele mai multor sesiuni, dar consilierii asa si nu puteau ajunge la un numitor comun, fiind de parerea ca primaria trateaza superficial problemele legate de activitatea acesteia si reorganizarea ei. Pina la urma, joi, majoritatea consilierilor a ajuns la concluzia ca trebuie neaparat de facut ceva, fiindca “Colprodcoop” nu mai este in stare sa gestioneze piata, iar intreprinzatorii si consumatorii – sa mai rabde dezastrul ce domneste aici. Astfel a fost acceptata propunerea primariei de a forma, in baza pietei actuale de marfuri si, partial, a fostei gradinite nr. 7, IM ”Piata comerciala a or. Rezina”. Pina la sfirsitul anului primaria urmeaza sa fondeze intreprinderea si sa selecteze, prin concurs, conducatorul ei.
Au fost si opinii separate. Consilierii Arcadie Musinschi si Iurie Rusu au fost de parerea ca inainte de a fonda intreprinderea primaria trebuia sa analizeze posibilitatile economice-financiare ale acesteia, capacitatile ei ulterioare de autofinantare. In opinia lor, IM ”Piata comerciala a or. Rezina”, ca si IM ”Servicii Comunal-Locative”, nu va fi in stare sa se autofinanteze, mizind pe sustinerea din bugetul public. Ar fi fost mai bine, poate, ca piata sa fie data in gestiune unui agent economic privat, conform unor conditii avantajoase, spunea deja dupa sedinta Iurie Rusu. Or, s-a demonstrat de atitea ori ca la intreprinderile de stat se fura ca in codru si nimeni n-are interes sa cheltuiasca cu socoteala banul public, a mai adaugat Iurie Rusu.
Apropo, in aceeasi sedinta consilierul Efim Rusu a facut o interpelare. Potrivit dumnealui, la moment peste 120 de copii din Rezina nu pot frecventa gradinita din lipsa de locuri. Pentru a rezolva aceasta problema specialistii ar trebui sa efectueze un studiu de fezabilitate a imobilelor fostelor gradinite de copii nr. 7 si nr. 8, pentru ce consiliul ar trebui sa rezerveze o anumita suma de bani.
Consiliul a luat act de interpelarea lui E.Rusu, propunindu-i primariei sa se gindeasca asupra acestei probleme. Amintim ca, potrivit afirmatiilor angajatilor primariei, administratia orasului inca in 2004 a schimbat destinatia gradinitei nr. 7 pentru a folosi imobilul in scop comercial. Iar executivul raional de cinci ani tot creeaza in baza fostei gradinite nr. 8 un Centru de creatie al copiilor, dar fara rezultate vizibile, desi a alocat pentru reparatia imobilului dat circa un milion de lei. Pe an ce trece cladirile gradinitei degradeaza tot mai mult, necesitind cheltuieli tot mai mari pentru a putea fi utilizate dupa destinatie.
In opinia consilierului Ion Perciun, autoritatile din Rezina ar trebui sa examineze in mod special cum sunt utilizate imobilele institutiilor de invatamint si prescolare din oras. In cladirea gimnaziului din strada Pacii in loc de 400 de copii invata doar 60, contingentul Liceului Teoretic „A.S.Puskin” este de aproape trei ori mai mic decit capacitatea institutiei, o situatie asemanatoare avem la scoala auxiliara. In acelas timp Liceul Teoretic „Stefan cel Mare” se inghesuie in cladirea unei foste gradinite, iar o multime de copii ramin in afara educatiei prescolare din lipsa de locuri in gradinite, a spus I.Perciun.
In imagine: De situatia existenta la piata din Rezina nu pot fi multumiti nici vinzatorii, nici cumparatorii
Tudor Iascenco, 20 noiembrie 2009
"Impreuna cu agricultorii, cautam solutii pentru a iesi din impas"
La intrebarile reporterului „C” raspunde Alexandru Relitchi, presedintele raionului Soldanesti
- Dle Relitchi! Va rog sa ne spuneti, cum incheie anul agricultorii din raionul Soldanesti?
- 2009 a fost un an foarte dificil, dar suntem bucurosi ca ne-a reusit sa recoltam toata roada. Rezultatele sunt modeste comparativ cu anul precedent, care in ultimul deceniu a fost cel mai bogat. Cu exceptia florii-soarelui, care a dat cite 19 q/ha, restul culturilor au rodit prost.
Mai bine de jumatate din cerealele colectate sunt stocate in depozite. Agentii economici s-au pomenit intr-o criza financiara acuta. Din lipsa de mijloace financiare, a fost imposibila innoirea parcului agrotehnic. Mult pamint nu se lucreaza. Din sarcina de 10 mii de ha, au fost semanate cu culturi de toamna doar 6,3 mii ha. Mai multi lideri se dezic de pamintul luat in arenda. Spre exemplu, SRL „Forever” a reintors proprietarilor toate cele peste 3 mii ha de pamint arendat, din care in anul curent 900 de hectare au stat pirloaga.
- Cum isi motiveaza actiunile liderii respectivi?
„Forever” s-a pomenit in dificultate - aproximativ o mie de tone de porumb pentru seminte din roada anului trecut nu a fost comercializata. Administratia raionului cauta iesire din situatie. Pentru mai bine de jumatate din suprafata lasata am gasit deja arendasi.
- In cazul in care agentii economici nu au piata de desfacere a productiei agricole, ei acumuleaza si datorii pe care s-ar putea intimpla sa nu fie capabili sa le stinga.
- Anume asa s-a intimplat cu „Forever”.
E pe cale de a falimenta unitatea agricola „Scalion” din satul Fuzauca, condusa de Alexandru Scortenschi. In anul curent, nu a activat firma lui Pavel Ciornii din Samascani, unde, practic, toata suprafata de pamint a ramas nelucrata.
- E dificila, din cite cunosc, si starea de lucruri la Salcia. Reorganizarile prin care a trecut gospodaria agricola de acolo nu au salvat-o…
- Intr-adevar, SA „Salcia-Agro” a acumulat datorii enorme. Ma bucur insa de faptul ca in 2008 acolo a fost lucrata toata suprafata de pamint luata in arenda. Alta e ca roadele mici obtinute in anul curent nu le-au permis sa stinga restantele. Luind in calcul promisiunile conducatorului intreprinderii, speram ca, pina la urma, ei isi vor onora toate obligatiunile.
- In pofida tuturor obstacolelor, agricultorii nostri au muncit mult. Care dintre ei s-au evidentiat in mod deosebit?
- Liderii de gospodarii Gheorghe Strelciuc din Pohoarna, Vasile Belous din Alcedar, Mihail Ceapa din Chipesca, Dumitru Tatarenco din Dobrusa, care mai lucreaza pamintul si la Gauzeni, Iacob Solovei din Climautii-de-Jos, toti cei patru lideri din Raspopeni. Jumatate de secol activeaza in agricultura si inregistreaza rezultate stabil inalte Nicolae Micu din Oliscani. Pe dinsii se tine agricultura din raionul Soldanesti.
Alaturi de decani avem si o pleiada de conducatori tineri, cu perspectiva. Spre exemplu, Mihail Sandic a crescut cele mai frumoase si mai gustoase mere. Rezultate bune inregistreaza Constantin Ptasnic din Vadul-Rascov si Ruslan Cojocari din Soldanesti.
- Potrivit datelor operative, in raion au mai ramas peste 8 mii ha de terenuri agricole nearate. Am putea sa ne pomenim cu o pirloaga atit de mare?
- Da, din cele aproximativ 30 mii hectare de pamint arabil, in prezent inca nu-s arate circa 9 mii. Cele mai mari probleme le au agentii economici care lucreaza suprafete mari. Deosebit de complicata e situatia la Fuzauca, Samascani, Mihuleni si Glingeni. Dar administratia raionului depune toate eforturile pentru a reduce la maximum suprafata de pirloaga.Totusi, nu-i exclus sa ajungem in primavara cu vre-o mie de hectare de pamint nearat.
- Autoritatile centrale ar putea contribui cumva la solutionarea problemelor cu care se confrunta producatorii agricoli?
- La moment, nu cred. La sfirsit de an republica se poate pomeni cu un deficit bugetar de vreo 8 miliarde de lei, asa ca exista prea putine sperante ca executivul republican ar putea acum sustine financiar agricultorii.
Dar eu ma bucur ca agricultorii cauta solutii de a iesi din impas. Actualmente in teritoriu se implementeaza multe proiecte, bazate pe aplicarea tehnologiilor avansate. A luat amploare sadirea livezilor conform tehnologiilor superintensive. Numai la Alcedar deja au fost sadite peste 200 ha de astfel de livezi. Se extinde suprafata de utilizare a sistemelor moderne de irigare, drept exemplu servind gospodariile din Alcedar, Rogojeni si Parcani. Isi extind fermele de porcine gospodarii din Fuzauca.
Sper ca vom ajunge si noi timpuri cind vom putea concura la egal cu agricultorii din alte state. De fapt, productia noastra este calitativa. Ramine sa sporim roadele si sa reducem cheltuielile de productie, ca produsele moldovenesti sa devina competitive pe piata internationala.
Victor Sofroni, 20 noiembrie 2009
Revenim la tema
Exista o varianta convenabila pentru toti
Circulatia autocamioanelor grele ar putea fi redirectionata pe un drum de ocolire, in afara satului Ciorna si orasului Rezina
Proteste si promisiuni
La 20 august 2008 locuitorii satului Ciorna au blocat drumul central, paralizind traficul rutier, inclusiv fluxul de transport de la uzina de ciment a companiei Lafarge. Protestatarii au inaintat autoritatilor un sir de revendicari economice si sociale, prima dintre care prevedea redirectionarea circulatiei transportului greu pe un drum de ocolire in afara s. Ciorna si or. Rezina. Protestatarii motivau ca din cauza acestor camioane s-a inrautatit considerabil starea sanitar-ecologica din aceste localitati, se distrug drumurile si casele cetatenilor situate pe strazile respective, locuitorii suportind prejudicii materiale si morale irecuperabile.
In cadrul negocierilor purtate de protestatari cu autoritatile orasenesti si raionale a fost aprobat un plan de actiuni pentru realizarea revendicarilor ciornenilor. Primul punct din acest plan viza anume problema redirectionarii circulatiei autocamioanelor de mare tonaj pe un traseu de ocolire.
Spre sfirsitul aceleiasi zile de 20 august, avind la mina promisiunea conducerii raionului si orasului ca in continuare autocamioanele grele vor circula pe un traseu nou, care trece pe linga s. Papauti, iesind linga s. Tareuca, protestatarii au deblocat drumul. Autoritatile nu s-au tinut de cuvint: deja peste citeva zile autocamioanele au revenit la traseul vechi.
Aproape tot cimentul
rezinean se transporta
cu autocamioanele
Cind a inceput constructia uzinei de ciment, administratia santierului afirma ca cea mai mare parte a productiei intreprinderii va fi transportata la consumatori pe calea ferata. In acelasi timp, proiectul prevedea constructia unui drum de ocolire a or. Rezina, pe care urma sa circule autocamioanele de mare tonaj.
Din pacate, lucrarile la acest drum au fost stopate odata cu destramarea URSS. Astazi, conform unor date, 80-90 la suta din cimentul produs la uzina din Rezina este transportat la consumatori cu autocamioanele. Daca luam in calcul faptul ca in 2008 uzina a livrat peste 800 mii tone de ciment si ca un autocamion incarca in medie 20 tone, reiese ca anul trecut s. Ciorna si or. Rezina a fost traversat de cel putin 35 mii de autovehicole de mare tonaj implicate in transportarea cimentului. La acestea trebuie sa mai adaugam si traficul de incarcaturi spre uzina de ciment si cea metalurgica din Ribnita.
Cifra de mai sus o confirma, intr-un fel, si calculele politiei rutiere. Gheorghe Burduja, seful politiei rutiere din Rezina, a precizat ca, potrivit propriilor analize, Rezina este traversata zilnic in medie de 140-170 de autocamioane grele. Numarul altor tipuri de autocamioane, autobuze, limuzine care circula zilnic pe acelasi traseu, conform datelor politiei rutiere este de circa patru ori mai mare.
Transportul rutier - cea mai mare sursa de poluare a atmosferei
Transportul auto este considerat sursa principala de poluare a atmosferei. Conform datelor Serviciului Meteorologic de Stat, in Moldova circa 90% din cantitatea de substante nocive care ajung in atmosfera vin de la transportul rutier. In raport la fiecare locuitor ar reveni cam cite 115 kg de substante toxice pe an. Omul inspira in 24 de ore circa 16 kg de aer, o cantitate de cinci ori mai mare decit a alimentelor consumate. Daca de calitatea hranei avem grija in permanenta, apoi rar cine se gindeste la calitatea aerului inspirat, desi anume acesta ne poate aduce prejuducii extrem de serioase. Potrivit aceleiasi surse, gazele de esapament contin circa 280 de substante nocive, majoritatea dintre care-s toxice. S-a calculat ca un automobil utilizeaza anual din atmosfera mai mult de 4 tone de oxigen, emitind totodata in atmosfera circa 800 kg de monoxid de carbon, 40 kg oxizi de azot si 200 kg de hidrocarburi. Aceste substante sunt periculoase indeosebi prin faptul ca sunt mai toxice decit emisiile de la sursele stationare, se acumuleaza in zona de respiratie a oamenilor, provocind diferite forme de cancer, boli cardio-vasculare, maladii ale aparatului respiratoriu.
Si praful ridicat de automobile, care de asemenea contine multe substante nocive, este foarte periculos pentru sanatatea oamenilor si animalelor. Nu mai vorbim de zgomotul provenit din trafic si care in regiunea drumurilor noastre deteriorate este infernal. Specialistii in domeniu sustin ca acest zgomot provoaca un ritm cardiac mai ridicat, dereglari psihice si un nivel inalt de stres, dereglari de somn, o sumedenie de probleme de sanatate la copii etc.
Pe de alta parte, gazele de la automobile contribuie la cresterea aciditatii atmosferei, formarea ozonului cu efecte negative directe asupra vegetatiei, faunei, solului, apei.
In anuarul 2008 "Protectia mediului in Republica Moldova" se mentioneaza ca in prezent inspectiile ecologice nu efectuiaza controlul ecologic al autovehicolelor.
Legea obliga
Locuitorii s.Ciorna si or. Rezina sunt convinsi ca in aceste localitatii morbiditatea si mortalitatea sunt mult mai inalte decit in altele anume din cauza emisiilor celor doua uzine de ciment si a celei metalurgice din imediata apropiere, dar si traficului auto deosebit de intens. Serviciul sanitar nu confirma aceste vorbe, dar nici nu le infirma. Solicitata de CUVINTUL, in 2006, Ana Volneanschi, medic sef-adjunct de stat al R. Moldova ne informa ca impactul transportului rutier asupra poluarii atmosferei in regiunea Rezina este neinsemnat: in anul 2005 acesta, impreuna cu sectoarele auxiliare din teritoriu, au aruncat in atmosfera 4,7 tone de emisii.
Totodata dumneaei preciza ca emisiile uzinei de ciment au constituit 509,9 tone de substante poluante, inclusiv 294,3 tone de pulberi si 210,9 tone de gaze. Daca le comparam cu cifrele Serviciului Hidrometeorologic de Stat, nominalizate mai sus, aceste cifre trezesc indoieli serioase. Potrivit Serviciului Hidrometeorologic, un automobil arunca anual in atmosfera circa 1,04 tone de gaze (oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, etc). Inmultind aceasta cifra la numarul autocamioanelor implicate in transportarea cimentului, metalului si altor incarcaturi si care in mod obligatoriu tranziteaza or. Rezina, obtinem o cifra extrem de ingrijoratoare – peste 36 mii tone de gaze! Desigur, nu toata aceasta cantitate ramine in Rezina. Dar daca tinem cont de relieful or. Rezina, de faptul ca traficul rutier real este de citeva ori mai intens si ca gazele, de regula, se acumuleaza in zona de respiratie a oamenilor, este clar ca starea sanitara din regiunea Rezina este mult mai complicata decit o prezinta serviciul sanitar. De fapt, conducatorii institutiilor sanitare din teritoriu au precizat de citeva ori pentru CUVINTUL ca pentru a afirma cu certitudine care este situatia sanitara reala si impactul ei asupra morbiditatii si mortalitatii populatiei din teritoriu ar fi nevoie de niste studii speciale, efectuate de structuri specializate. Solicitat de CUVINTUL, Ministerul Sanatatii a reactionat foarte rece la aceasta sugestie, informindu-ne ca pentru asemenea lucruri sunt necesare resurse, de care ministerul nu dispune.
Referirea noastra la articolul 37 din Constitutia R.Moldova care stipuleaza ca statul garanteaza fiecarui om dreptul la accesul liber si la raspindirea informatiilor veridice privitoare la starea mediului natural, la conditiile de viata si de munca, iar tainuirea sau falsificarea informatiilor despre factorii ce sunt in detrimentul sanatatii oamenilor se interzice prin lege, ca persoanele fizice si juridice raspund pentru daunele pricinuite sanatatii si avutului unei persoane ca urmare a unor contraventii ecologice, pur si simplu a fost trecuta cu vederea.
Apropo, potrivit unui studiu realizat de catre Universitatea din Sao Paulo, Brazilia, aerul poluat este mai periculos decit SIDA si accidentele rutiere.
Propunerea protestatarilor n-a fost luata in seama de guvernare
In iulie-august 2008, cind apele Nistrului au iesit din maluri, acoperind si o parte din drumul ce uneste s. Ciorna cu or. Rezina, autocamioanele cu ciment ieseau de la uzina pe linga satul Papauti, direct la traseul Rezina-Soldanesti. Protestatarii atunci au propus: reparati acest drum si redirectionati transportul greu pe aceasta cale, care este mult mai scurta si nu afecteaza pe nimeni. Autoritatile din Rezina au invitat specialisti de la IS ”Administratia de Stat a Drumurilor” sa analizeze varianta la fata locului.
Potrivit lui Anatolie Grigoriev, directorul SA ”Drumuri –Rezina”, specialistii de la IS ”Administratia de Stat a Drumurilor”, dupa vizita in teritoriu, au informat Guvernul ca restabilirea traseului in cauza necesita circa 32 mln lei. Cu asta si s-a incheiat examinarea problemei.
Traficul de camioane grele poate fi scos din Ciorna si Rezina
In noiembrie 2008 Lafarge Ciment (Moldova) SA a incheiat cu Ministerul Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului un contract de sponsorizare a reconstructiei drumului Rezina-Orhei.
Un an inainte, in plina campanie electorala pentru alegerile autoritatilor locale, guvernarea se lauda ca a alocat pentru revitalizarea acestui sector de drum peste 400 mln lei si ca deja in 2008 lucrarile vor fi incheiate. In realitate nici in 2007, nici in 2008 din buget n-a fost alocat nici un leu in acest scop. Singura sursa reala de finantare a lucrarilor pe sectorul dat s-au dovedit a fi cele trei milioane de euro juruite de compania Lafarge, care, conform contractului, urmau sa fie alocate in trei transe, timp de trei ani, pe masura executarii lucrarilor. Dar deoarece la reparatia acestui drum s-a lucrat doar citeva luni, la inceputul lui 2008, Lafarge a transferat ministerului numai prima transa, 600 mii euro, care aproximativ peste un an, cica, au ajuns, totusi, pe contul SRL ”Tehnorut”, antreprenorul acestui obiect.
Cind vor fi reluate lucrarile de reconstructie a drumului Rezina-Orhei si din care surse vor fi finantate acestea deocamdata nu stie nimeni. La moment este clar ca 2,4 milioane de euro, promise de Compania Lafarge, nicidecum nu salveaza situatia, or revitalizarea drumului Rezina-Orhei necesita, conform proiectului initial (care, conform noilor standarde, urmeaza sa fie reevaluat), o suma de vre-o zece ori mai mare.
In schimb, cu cele 2,4 mln euro (circa 40 mln lei) s-ar putea solutiona o problema foarte stringenta pentru or. Rezina si satul Ciorna, dar si uzina de ciment din Rezina: restabilirea drumului de ocolire de la uzina pe linga s. Papauti cu iesire la traseul Rezina-Soldanesti si stoparea, odata si pentru totdeauna, a traficului transportului rutier greu prin aceste localitati. Pe linga avantajele de ordin sanitar-ecologic, varianta data presupune si dividende economice pentru toate partile implicate direct sau indirect in aceasta problema. Administratia uzinei va scapa de atacurile permanente din partea populatiei precum ca autocamioanele cu ciment otravesc mediul si afecteaza sanatatea locuitorilor din Rezina si Ciorna, distrug drumurile, darima casele. Autoritatile, locale si centrale, nu vor mai trebui sa asculte atitea reprosuri si critici din partea oamenilor si sa tot caute resurse pentru noi si noi reparatii a drumului Ciorna-Rezina-Tareuca, care, de altfel, este aproape de doua ori mai lung decit drumul de alternativa si deci intretinerea lui necesita cheltuieli mult mai mari. Reparat conform tehnologiilor si standardelor moderne, drumul de ocolire ar fi mai convenabil si pentru automobilisti, fiindca este mai scurt si nu trece prin localitati, fapt ce presupune dificultati si responsabilitati sporite. Totodata, aceasta varianta ar oferi papautenilor intreprinzatori posibilitati de a deschide noi afaceri, din sfera serviciilor.
Bate si ti se va deschide
In procesul pregatirii acestui articol am discutat la tema cu mai muti factori de decizie si specialisti in domeniu. Petru Sova, primarul orasului Rezina ne-a declarat ca primaria sustine aceasta varianta cu ambele miini. Procedindu-se astfel, s-ar rezolva mai multe probleme cu care administratia orasului se confrunta ani de zile si care oricum vor ramine pe ordinea de zi pina circulatia transportului greu nu va fi scoasa in afara localitatilor, a spus dl primar.
Gheorghe Burduja, seful sectiei politiei rutiere Rezina a fost practic de aceeasi parere. Drumul inceput in anii 90 ai secolului trecut prevedea ca autocamioanele vor ocoli orasul, dar nu si s. Ciorna. Restabilirea sectorului de drum ce trece prin apropierea s. Papauti mi se pare o varianta mult mai reusita, mai ales ca aproape tot cimentul este transportat cu autocamioanele, iar capacitatile de producere si desfacere ale uzinei cresc pe an ce trece. Din punct de vedere al securitatii rutiere sectorul dat nu presupune riscuri mai mari decit cel pe care se circula in prezent. Dimpotriva, reconstruit pe nou, conform tehnologiilor moderne, drumul dat ar putea fi mult mai sigur. Uzina de ciment ar putea sponsoriza reconstructia acestui sector nu cu bani, ci cu pietris, nisip, ciment, a spus Gh. Burduja.
Si Anatolie Grigoriev a cazut de acord ca varianta data ar trebui examinata in modul cel mai serios. Noi cheltuim resurse solide reparind in permanenta drumul Ciorna-Rezina-Tareuca, dar fara mare folos: peste putin timp gropile iar apar, fiindca acest sector nu-i prevazut pentru autocamioane grele, a spus dumnealui, remarcind ca decizia depinde de autoritatile centrale.
…Dar si de insistenta autoritatilor locale, am adauga noi, care, fiind cel mai cointeresate in solutionarea acestei probleme, ar trebui sa le convinga pe cele republicane de eficienta si actualitatea acestui proiect. Or, o vorba inteleapta spune: bate si ti se va deschide.
Tudor Iascenco, 13 noiembrie 2009
La piata din Rezina persista aceeasi dezordine si antisanitarie
Autoritatile nu doresc schimbarea?
Dezordinea si antisanitaria ce domnesc la piata de marfuri din Rezina a servit in ultimii doi ani drept tema pentru o serie de articole publicate in CUVINTUL. Administratia orasului nu neaga ca problemele legate de functionarea pietei necesita o interventie de neaminat. Consiliul orasenesc, primaria chiar au adoptat in aceasta ordine de idei citeva decizii. Dar situatia raminea aceeasi.
La inceputul anului curent, prin dispozitia primarului, a fost formata o comisie in frunte cu viceprimarul Pavel Moraru care, pina la sfirsitul primului semestru, urma sa elaboreze planul de reorganizare a pietei in intreprindere municipala si principiile de gestionare a ei in continuare. Suntem deja in octombrie, dar schimbari la piata nu se vad. Ce-i drept, pentru sedinta Consiliului orasenesc din 17 septembrie c. primaria a propus, totusi, un plan de reorganizare si reconstructie a pietei, care prevedea abrogarea unui sir de decizii anterioare ale Consiliului orasenesc ce reglementau anumite domenii de activitate a ei, dar si initierea procedurii de constituire a intreprinderii municipale “Piata Rezina”. Consiliul insa a apreciat propunerea primariei drept superficiala si a remis-o pentru o pregatire mai serioasa.
De fapt, acest joc in jurul pietei continua vre-o cinci ani. Unii se fac ca sunt preocupati de situatia de acolo, altii chiar ”elaboreaza” variante de a o imbunatati, stiind foarte bine ca acestea nu vor fi acceptate de autoritati. "Pentru ca nici unii, nici altii, din diverse motive, nu doresc schimbarea", sustine consilierul orasenesc Anatolie Cuzuioc.
Motive exista, dar actiunile lipsesc
Intr-un reportaj de la piata din Rezina, transmis de postul de televiziune „Elita” pe la sfirsitul lunii august, se mentiona ca Centrul de Medicina Preventiva, impreuna cu Serviciul veterinar au preintimpinat administratia pietei si primaria orasului ca daca nu se vor intreprinde masuri radicale pentru a schimba situatia la piata, se va interzice activitatea sectorului unde se comercializeaza produse agricole. Pentru ca vinzatorii de fructe si legume, chiar dupa multiple avertizari, nu-si certifica marfa precum prevede legea. Potrivit administratiei CMP, in anul curent nici unul dintre cei circa 30 de agenti economici care activeaza la piata din Rezina nu detine certificat igienic de calitate a productiei agricole. Comerciantii, la rindul lor, sustin ca procura marfa de la pietele angro din Chisinau si nimeni nu le elibereaza careva documente despre provenienta sau calitatea productiei.
In mod normal, administratia pietei ar trebui sa interzica comercializarea produselor necertificate. Or, astfel este pusa in pericol sanatatea consumatorilor. Andrei Rusu, directorul pietei, lamurea jurnalistilor de la „Elita” ca nu poate face nimic, deoarece majoritatea comerciantilor din acest sector sunt protejati de persoane suspuse.
La piata exista un laborator de expertiza sanitar-veterinara, angajatii caruia testeaza expres calitatea produselor puse in vinzare. Solicitati sa prezinte certificatele de provenienta si calitate a marfii, unii vinzatori arata bonurile de expertiza primite de la acest laborator. Solicitata de CUVINTUL, sefa laboratorului de expertiza sanitar-veterinara Tatiana Lupascu a precizat ca, potrivit analizelor efectuate, anul acesta la piata din Rezina nu au fost depistate produse cu un continut de nitrati mai mare decit prevad normele admisibile. Dar unul si acelas produs poate sa fie inofensiv pentru un consumator si absolut inacceptabil pentru altul. Unii cumparatori, mai sensibili la nitrati, se adreseaza dupa consultatii si noi le spunem la care vinzator productia respectiva contine mai putini nitrati, a spus Tatiana Lupascu.
Colacul de salvare
este in miinile consumatorilor
Despre dezordinea ingrozitoare ce domneste la piata se vorbeste de ani de zile.
Si daca autoritatilor aceasta stare de lucruri le convine, iar comerciantii se impaca cu ea pentru a cistiga un ban, cine, totusi, ar putea schimba situatia? Raspunsul, in opinia noastra, este unul: consumatorii. In orice tara civilizata omul nu cumpara nici un produs pina nu consulta minutios informatia de pe eticheta sau certificatul de provenienta si calitate. Si asta nu pentru ca n-are incredere in cel care vinde produsul, ci pentru ca ii pasa de sanatatea sa. Daca consumatorii din Rezina ar procura produsele la piata numai dupa consultarea certificatelor de provenienta si calitate a marfii, boicotindu-le pe cele care nu sunt insotite de asemenea documente, comerciantii vrind-nevrind s-ar conforma cerintelor.
Pe de alta parte, noi avem autoritati, mai multe servicii, intretinute din banii publici, care sunt obligate sa supravegeze si sa impuna tuturor respectarea legii. Serviciul veterinar are la piata citiva angajati. Centrul de Medicina Preventiva din Rezina este situat chear alaturi de piata si angajatii acestuia au posibilitatea sa urmareasca in permanenta situatia de acolo. Consiliul orasenesc si primaria la fel se fac ca sunt preocupate de solutionarea problemelor existente la piata. Dar nici unii, nici altii n-au intreprins careva actiuni cardinale pentru a curma dezordinea si antisanitaria.
Apropo, de la avertizarile care au rasunat in reportajul de la „Elita” au trecut aproape doua luni, timp in care la piata nu s-a schimbat nimic.
Tudor Iascenco, Angela Zaharova, 6 noiembrie 2009
Opinii
Nu inteleg de ce unii au doar drepturi, iar altii doar obligatiuni
Informatia “Comunistii din Rezina doresc alegeri anticipate”, publicata in CUVINTUL din 30 octombrie c., m-a indignat. Mai intii de toate, m-au socat calificativele utilizate de liderul comunistilor din Rezina, Serafima Borgan, in adresa partidelor din Alianta pentru Integrare Europeana, care au venit la putere in baza unor alegeri democratice, necontestate de nimeni. Cum, in acest caz, Serafima Borgan isi poate permite sa califice aceste formatiuni drept “forte distructive, anticonstitutionale si antistatale”?
Dinsa este foarte preocupata de faptul ca autoritatile din Chisinau “au incalcat grosolan dreptul la inlesnirile suplimentare ale veteranilor si pensionarilor, au ridicat tarifele la apa potabila si transportul in capitala”. Nu-i clar numai la care drept se refera ex-deputata. Am consultat inca o data Constitutia R.Moldova si n-am gasit acolo “dreptul la inlesniri”. Si apoi de ce asemenea “drepturi” trebuie sa aiba numai veteranii, pensionarii din Chisinau? Majoritatea din ei au primit locuinte de la stat, gratuit, construite pe banii adunati din munca intregii republici, beneficiu la care noi, cei din provincie, nici n-am putut visa. Ei trebuie sa se plimbe gratuit cu transportul public. Iarasi pe contul cuiva, pentru ca aceste cheltuieli pina la urma trebiue sa fie acoperite de cineva. Dar noua, veteranilor si pensionarilor din provincie, cine ne plateste macar deplasarile la spital?
Acum citiva ani cineva punea aceasta problema la o intilnire cu Vasile Tarlev si acela a raspuns ca bugetul nu dispune de asemenea posibilitati. Eu nu cred ca autoritatile din Chisinau au anulat total aceasta inlesnire - pensionarii si veteranii vor primi o compensatie lunara de 70 de lei pentru deplasarile in transportul public, de flori de cuc. Atunci cind haznau-i goala toti trebuie sa mai stringa cureaua. La fel si cu tarifele la apa. Din cite stiu, tarifele la apa in Chisinau au fost si ramin, chiar si dupa majorarea recenta, cele mai mici in republica. Cind au fost majorate tarifele la apa in Rezina S.Borgan si comunistii ei n-au protestat, pentru ca anume ei au fost initiatorii majorarii, motivind ca s-au majorat cheltuielile din domeniu. Acum aud ca in Rezina se asteapta o noua majorare a tarifelor la apa si serviciile de canalizare si ca acestea pot sa fie chiar de doua-trei ori mai mari ca cele din Chisinau. Dar nimeni nu protesteaza, nu iese cu declaratii si rezolutii. Poate de atita ca comunistii care mai continua sa guverneze in raionul Rezina vad foarte bine paiul din ochiul vecinului, dar nu observa birna din gradina lor.
Deunazi S.Borgan a adunat in timpul orelor de munca o parte din comunistii din Echimauti, in cabinetul primarului, unde au discutat aproape doua ore cu usile inchise. Din cite am aflat, in fata membrilor PCRM a fost pusa sarcina de a promova in mase politica partidului comunist de sustinere a protestatarilor din Chisinau si a alegerilor anticipate, dupa care comunistii spera sa revina la putere in tara. Daca oricare alt partid ar fi convocat asemenea intruniri in orele de lucru, comunistii numaidecit ar fi protestat. Lor insa li se poate orice.
Dupa intrunire am incercat sa discut cu S.Borgan. Am vrut s-o intreb de ce rupe lumea de la lucru in orele de program cu adunari de partid? ce au in comun comunistii din Echimauti cu veteranii si pensionarii din Chisinau care sustin ca nu fac politica, ci isi revendica niste drepturi sociale? de ce nu vede abuzurile si faradelegile autoritatilor din Rezina si Echimauti, conduse de comunisti? etc. Dinsa n-a vrut sa vorbeasca. Repede a urcat in automobilul primariei, care o adusese de la Rezina, si a plecat inapoi.
Eu intr-un fel inteleg de ce S.Borgan se face luntre si punte pentru a indeplini indicatiile partidului, chiar daca acestea sunt lipsite de logica si contravin legilor. Datorita partidului comunistilor doua termene a stat in parlament si, nefacind nimic, a primit un salariu de peste 7 mii lei, si-a facut apartament in Chisinau cu un pret simbolic, si-a aranjat bine-mersi copiii, acum primeste o pensie de citeva mii de lei, mai are, probabil, si leafa de la partid, se plimba cu transport strain pentru care nu plateste bani din buzunar, mai beneficiind si de alte ghesefuri. Nu-i inteleg pe cei care se lasa dusi in eroare si indeplinesc orbeste indicatiile ei si ale partidului care in opt ani de guvernare a reusit un singur lucru: sa faca din Moldova cea mai saraca tara din Europa…
Liuba Cuzuioc, pensionara, s. Echimauti, 6 noiembrie 2009
Un cinematograf se ruineaza sub „protectia” autoritatilor
Cinematograful „Victoria” din Rezina, care cindva, in afara de proiectarea filmelor, gazduia majoritatea intrunirilor de rang raional si orasenesc, de 15 ani nu mai functioneaza. Lasat in voia soartei de autoritati, care, oficial, sustin ca poarta grija de patrimoniul public, edificiul a ajuns intr-un hal fara de hal.
Acest cinematograf, ca si celelalte edificii similare din republica, fac parte din capitalul social al SA ”Moldcinema”, organizatie inclusa, conform Hotaririi Guvernului nr. 671 din 06.06.2008, in lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizarii. Potrivit ex-primarului Ion Burciu si actalului primar Petru Sova, autoritatile din Rezina au facut mai multe demersuri catre Guvern si structurile acestuia cu rugamintea de a trece cinematograful la balanta administratiei orasului, care avea diferite variante de utilizare in continuare a acestui edificiu.
Acest cinematograf, ca si celelalte edificii similare din republica, fac parte din capitalul social al SA ”Moldcinema”, organizatie inclusa, conform Hotaririi Guvernului nr. 671 din 06.06.2008, in lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizarii. Potrivit ex-primarului Ion Burciu si actalului primar Petru Sova, autoritatile din Rezina au facut mai multe demersuri catre Guvern si structurile acestuia cu rugamintea de a trece cinematograful la balanta administratiei orasului, care avea diferite variante de utilizare in continuare a acestui edificiu.
Ion Burciu ne-a aratat o mapa cu corespondenta dintre autoritatile rezinene si cele republicane vizavi de soarta cinematografului Victoria”, din care putem conchide ca in anii 1998-2003 primaria orasului, executivul raional, iar apoi si conducerea judetului au facut mai multe incercari de a trece cinematograful in proprietatea administratiei Rezinei. Intr-un demers al executivului raional Rezina catre Centrul National de Cinematografie, semnat de Anatol Badan, pe atunci presedinte al executivului raional, se mentiona: „Cinematograful „Victoria” a fost introdus in lista obiectelor supuse privatizarii conform Legii R.Moldova cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998”. Dar inainte de intocmirea acestei liste n-au fost consultate nici executivul raional, nici primaria Rezina... care la 26 octombrie 1998 au intervenit catre Guvernul republicii sa propuna Parlamentului sa excluda cinematograful „Victoria” din lista intreprinderilor supuse privatizarii si sa-l transmita la balanta primariei Rezina. Comitetul executiv si primaria Rezina isi exprima disponibilitatea de a aloca mijloace financiare pentru a efectua reparatia capitala a acoperisului cinematografului si a sediului in general. Dar alocarea mijloacelor din bugetul local va fi posibila numai dupa ce cinematograful va fi transmis la balanta primariei”, se mentiona in demers. Seful Centrului, E.Sobor, s-a spalat pe miini cu un raspuns formal.
In continuare autoritatile rezinene au adresat demersuri similare Departamentului privatizarii si administrarii proprietatii de Stat, Ministerului Culturii, Guvernului republicii, prim-secretarului PCRM V.Voronin, prim-ministrului V.Tarlev. Potrivit lui I.Burciu, reactia tuturor a fost univoca: „excluderea obiectelor din Programul de privatizare este o procedura de lunga durata si conform legislatiei urmeaza a fi coordonata cu ministerele de ramura”.
In 2006 SA „Moldcinema” a anuntat ca ofera in arenda pe un termen de pina la 25 de ani cinematografele din R. Moldova. Potrivit conditiilor „Moldcinema”, investitorii puteau depune cereri de inchiriere pentru cinematografele din Rezina, Telenesti, Calarasi, Donduseni si din alte centre raionale. Una din conditiile principale impuse arendasilor de SA ”Moldcinema” era ca acestea sa utilizeze edificiile pentru proiectarea filmelor.
Ex-primarul de Rezina Ion Burciu sustine ca aceasta conditie din start era ireala. In anul 1996, ultimul sau an de activitate in aceasta functie, cinematograful „Victoria”, avind capacitatea de 600 de locuri, a deservit, in total, 3895 de spectatori, fapt care a si motivat inchiderea institutiei. „Noi aveam mai multe planuri vizavi de acest edificiu, care putea fi transformat intr-un centru de creatie al tinerilor, loc de activitate pentru diferite ONG-uri etc, dar acestea, din pacate, nu se incadrau in planurile celor de la Chisinau”, spune I.Burciu.
Intre timp, din cauza ca acoperisul curgea, s-a prabusit tavanul si tenchiala de pe pereti, a putrezit
mobilierul si podeaua, usile. Din acoperis si din pereti cresc pomi si arbusti. Unii specialisti sustin ca in starea actuala este putin probabil ca cineva sa doreasca sa arendeze sau sa cumpere aceasta cladire, restabilirea careea necesita investitii foarte mari.
Petru Sova, actualul primar de Rezina a remarcat ca in anul curent, pe la sfirsitul primaverii, la interventia primariei, cinematograful a fost vizitat de un reprezentant al SA „Moldcinema”. Dupa ce a vazut pe viu ce a ramas din fostul cinematograf, a plecat, promitind sa revina cu niste propuneri. Nici n-a telefonat, a spus primarul.
In Rezina mai sunt si alte imobile publice care stau inchise de ani de zile. In loc sa aduca folos comunitatii, aceste imobile (fosta cladire a administratiei raionului din str. Pacii, localurile citorva gradinte de copii s.a.), din interesele sau prostia unor demnitari ajunsi din intimplare la putere, degradeaza si se ruineaza. Daca cineva ar scoate o usa de la unul din aceste impobile si ar fi prins, numaidecit ar fi tras la raspundere. In cazul nostru, insa, din vina unor persoane de raspundere, se distrug imobile in valoare de zeci si sute de milioane si pe nimeni vint rece nu-l ajunge. Nici justitia, nici societatea nu vad si nu apreciaza acest comportament iresponsabil, ca sa nu spunem altfel.
Tudor Iascenco, 23 octombrie 2009
Patimi dupa constructii nesupravegheate si presa afiliata
In agenda sedintei recente a Consiliului raional Orhei au figurat 18 chestiuni, insa discutii aprinse au trezit numai doua: cea privind activitatea sectiei Constructii, Gospodarie Comunala si Drumuri si alta legata de soarta publicatiei periodice „Plaiul Orheian”.
Chestiunea privind ziarul a trezit discutii aprinse intre consilierii Aliantei „Pro-Europa” (initial comunistii au fost indiferenti fata de problema data) chiar in debutul sedintei. O parte doreau ca chestiunea sa fie discutata la sedinta in cauza, altii (intre acestea si consilierii PD) solicitau aminarea ei. Pina la urma majoritatea s-a lasat convinsa de consilierul AMN Alexei Ivanov care a remarcat ca daca cineva pune la indoiala profesionalismul si abilitatile de manager ale redactorului-sef Vasile Roman poate sa puna in discutie chestiunea respectiva la sedinta viitoare a consiliului. Acum insa trebuie sa ne intelegem ce facem mai departe cu ziarul, a mentionat A.Ivanov.
Nemultumiti de activitatea Sectiei Constructii
Informatia prezentata de catre Gheorghe Stirbu, seful sectiei Constructii, Gospodarie Comunala si Drumuri a fost aparent convingatoare. Potrivit raportorului, la solicitarile autoritatilor publice locale de ambele niveluri specialistii sectiei au verificat devizele de cheltuieli cu iesirea la fata locului si masurarea volumelor de lucrari efectuate la 89 de obiecte in anul 2008 si 36 de obiecte in anul 2009. In doi ani au fost examinate aproape 300 de petitii legate de problemele ce tin de activitatea sectiei. Specialistii sectiei au avut grija ca banii alocati din buget ori obtinuti din diverse proiecte investitionale sa fie valorificati rational. Gh. Stirbu a relatat in amanunte unde si cum au fost reparate scolile si gradinitele, cum s-a efectuat gazificarea obiectivelor de menire social-culturala, nu a trecut cu vederea si problemele legate de lipsa mijloacelor banesti, din care cauza reconstructia unor obiective nu a fost dusa la bun sfirsit.
Totusi, consilierii au reactionat nu asa cum se astepta raportorul. Petru Papusoi s-a aratat nedumerit vizavi de starea in care se afla sediul arhivei raionale, careia demult trebuia sa i se gaseasca un alt local, incaperea in care se afla fiind intr-o stare avansata de degradare. Constantin Tighineanu s-a referit la cladirea gimnaziului Ghetlova, unde, in cadrul unei reparatii „conform standardelor europene”, „au uitat” sa construiasca si sistem de canalizare a apelor reziduale. Vladimir Bobeica s-a aratat nemultumit de starea in care se afla sectorul de drum Orhei – Ghetlova. Valeriu Covas a opinat ca nu au fost supravegheate in mod constiincios lucrarile de reparatie capitala, iar colegul sau Efim Vircolici l-a completat, remarcind ca la Casa de cultura si liceul din Ciocilteni reparatiile s-au facut foarte necalitativ, cu folosirea unor materiale de proasta calitate si astazi incaperile nu se incalzesc, tencuiala cade.
Andrei Atamanenco a mai adaugat ca la Ciocilteni s-au admis nereguli si in organizarea tenderului de selectare a antreprenorului. A.Atamanenco si V. Covas au solicitat presedintelui raionului sa sanctioneze colaboratorii sectiei care, in opinia consilierilor, „nu-si indeplinesc cum trebuie obligatiunile”.
Daca nu-i finantat, ziarul va da faliment
Examinarea chestiunii privind continuarea activitatii PP „Plaiul Orheian” a mers pe doua linii de subiect: a) consilierii PD erau nemultumiti de tematica ziarului, inclusiv modul cum acesta trateaza activitatea primariei orasenesti si a primarului Ion Stratulat, invinuit de coruptie si delapidare de bani publici; b) daca in mod urgent ziarul nu primeste cei 117 mii lei, juruiti din bugetul raionului, deja luna aceasta poate sa nu mai apara. In nota informativa prezentata de redactorul-sef Vasile Roman se insista asupra reluarii neintirziate a finantarii publicatiei, in caz contrar raionul va ramine fara o sursa proprie de informatie. Marea majoritate a consilierilor (cu exceptia consilierilor PCRM Iurie Lupacescu, Petru Papusoi si Andrei Atamanenco, care au pus la indoiala modul in care se gestioneaza ziarul), au fost de parere ca ziarul trebuie sa-si continue activitatea ca organ al Consiliului raional.
Pina la urma consiliul a adoptat un plan de optimizare a cheltuielilor redactiei si a stabilit ca un abonament lunar la „Plaiul Orheian” pentru a. 2010 va costa 10 lei ( pentru invalizi si pensionari –7 lei), iar aparatul presedintelui si subdiviziunile lui vor ajuta redactia sa desfasoare abonarea la ziar. Punctul despre implicarea autoritatilor in procesul de abonare nu i-a placut consilierului P.Papusoi, care a replicat ca nimeni nu poate sa-l oblige pe om sa aboneze un ziar sau altul, dar n-a fost auzit.
Vasile Roman a mentionat in informatia sa ca ziarul ar trebui sa devina independent, idee care a trezit zimbete la unii consilieri. La Orhei s-au mai facut unele incercari de a edita publicatii neangajate fata de autoritati, dar toate au esuat. Una din cauze ar fi, probabil, lipsa la acel moment a unui manager capabil sa realizeze o asemenea afacere. Pe de alta parte si autoritatile, o mare parte din consilierii locali, care in vorbe pledeaza activ pentru independenta mass-media si a libertatii cuvintului, tin mortis la un „organ de presa” care sa ramina sub controlul lor. Iar cine plateste, acela comanda muzica.
Autoritatile, o marte parte din consilierii locali, care in vorbe pledeaza activ pentru independenta mass-media si a libertatii cuvintului, tin mortis la un „organ de presa” care sa ramina sub controlul lor. Si nu le tremura deloc mina cind aloca pentru acest capriciu sute de mii de lei din bugetul public, surse care ar prinde bine pentru alte necesitati, mai stringente. Intr-o societate democrata „organele de presa” de tip sovietic nu au loc si mai devreme sau mai tirziu vor falimenta. Ar fi bine ca acest lucru sa-l inteleaga nu numai jurnalistii, dar si cei care administreaza societatea. In cazul dat ar fi bine ca jurnalistii din Orhei sa fie lasati singuri sa se determine cum sa-si faca mai bine datoria de a reflecta obiectiv realitatea si sa transforme editarea ziarului intr-o afacere profitabila, convenabila lor, dar si populatiei din teritoriu, asa cum se cuvine si trebuie sa fie presa, iar banii publici sa fie folositi echitabil in folosul tuturor cetatenilor.
Ion Cernei, 9 octombrie 2009
Autoritatile sunt obligate sa asigure echitatea
Ati stiut ca autoritatile de orice nivel, atunci cind impart banii publici, sunt obligate sa tina cont de numarul de femei si barbati din teritoriul dat si sa raspunda asteptarilor fiecarui grup in egala masura?
Specialistii apreciaza ca problemele de gen au fost mult timp ignorate, marginalizate sau tratate in special in cadrul unor sociologii de ramura, si in special in cadrul sociologiei familiei. Insa in ultimii ani in tot mai multe tari autoritatile constientizeaza ca egalitatea si echitatea de gen este chezasia unei dezvoltari durabile a societatii. Exista numeroase legi si acte normative, studii referitoare la utilizarea resurselor publice tinindu-se cont de ponderea procentuala si interesele barbatilor si femeilor in societatea data.Se fac pasi concreti in aceasta directie si in republica noastra. Spre exemplu, Biroul National de statistica al Republicii Moldova, drept raspuns la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, a elaborat in 2008 culegerea statistica "Femei si barbati in Republica Moldova". Aceasta este insotita de "Ghidul utilizatorului statisticilor de gen" si de breviarul statistic "Femei si barbati in Republica Moldova". Ultimul este o continuare la seria de publicatii de acest gen si reflecta situatia femeilor si barbatilor in a. 2008 in asa domenii cum sunt: demografia, ocupatia si somajul, ocrotirea sanatatii, educatia, protectia sociala, criminalitatea, nivelul de trai. La elaborarea bugetelor locale ar putea (pentru ca ar trebui) sa se tina cont de dimensiunea de gen, pentru ca finantarea din banii publici sa fie pentru toti. Spre exemplu, atunci cind se hotaraste a amenaja terenul unei scoli, se face oare mai intii un studiu referitor la ce-si doresc fetele si ce-si doresc baietii? - teren de fotbal? de volei? tenis? teren pentru plimbat? pentru jocul in clase? balansier? leagan? stativ pentru catarat? Se ia in vedere citi baieti si cite fete sunt in scoala, citi vor fi peste 5-10 ani? Ori se amenajeaza ceea ce se crede ca e bine sa aiba o scoala, in final rezultind ca s-a raspuns in temei necesitatilor si dorintelor baietilor ori ca s-a tinut cont doar de interesele elevilor mari. La fel se procedeaza si atunci cind se planifica iluminarea strazilor, spre exemplu. Se stie ca femeile merg pe jos mai mult decit barbatii, ca ele in temei fac cumparaturile si iau copilul de la gradinita si ca multora le este frica sa mearga prin oras ori sat dupa lasarea intunericului. De aceea ar trebui sa se asigure iluminarea strazilor in primul rind in sectoarele de locuinte, insa autoritatile au grija de centrul localitatii, unde sunt amplasate institutii, organizatii, obiecte comerciale.
Dar daca femeile nu sunt prezente la luarea deciziilor ori sunt reprezentate mult mai putin decit barbatii, s-ar putea ca interesele lor nici sa nu fie intuite macar.
Elena Roman, 25 septembrie 2009
Struguri sunt, dar nu si bani
Viticultura, o indeletnicire cu traditii statornicite de pe vremea Daciei a devenit un fel de calamitate pentru moldoveni. De acum al treilea an viticultorii nostri sunt nevoiti sa duca strugurii la fabricile de prelucrare, ca sa astepte banii cu anii.
In anul trecut mai multi podgoreni si-au lasat strugurii de soiuri europene pe tufe din motiv ca nu au avut unde sa-i livreze. Poetul Axentie Blanovschi de 75 de ani din Budai a avut nenorocul sa predea strugurii la fabrica din Saseni, dar nici pina azi nu si-a primit banii. Imi spunea cineva ca in anul trecut la Suhuluceni toate treucile din curtile unor gospodari erau pline cu struguri (chiar ca s-au aruncat margaritarele sub picioarele porcilor!) din acelasi motiv - nu au avut unde sa-i livreze.
Nenorocirea oamenilor de la Codru e ca nu au cum creste griu si porumb. Insa solul lutos, nefavorabil pentru cereale, creeaza conditii ideale pentru vie, mai ales povirnisurile inclinate spre miaza-zi, unde razele solare asigura pe deplin fotosinteza fructozei, prin urmare asigura un procent maxim de zahar. De regula regiunile viticole din lume sunt cele mai bogate si cunoscute: un hectar de vie le asigura un venit de 8-10 ori mai mare decit unul de griu.
Burgundiile moldovenesti insa sunt cele mai nenorocite. Fabricile de vinificatie din Vrancea, Rominia, spre exemplu, de regula iau credite si platesc taranului banii chiar la livrarea poamei (intr-un an au dat pret triplu celui de piata ca taranul sa nu taie via de cultura). Banca care a oferit creditul stie ca peste jumatate de an fabrica il va intoarce si va fi gata sa ia altul pentru anul agricol viitor. Fenomenul nu se repeta in Republica Moldova gratie unor politici paguboase de export a vinurilor orientat de regula spre Est, unde capriciile pietei depind de politica. Adica daca te ai bine cu rusii, acestea-ti cumpara vinurile, daca nu te ai - Oniscenko, medicul sanitar-sef al Rusiei, iti pune veto pe exportul tau pe motv ca ar fi contaminat cu nitrati si zeama bordoleza.
- Nu cunoastem nimic despre preturile de achizitie, desi am sunat la fabrici, spune Valerian Harea, sef-adjunct la directia raionala Agricutura si Alimentatie Telenesti. Adica fabricile receptioneaza poama, dar cu banii si cu preturile trebuie de asteptat.
Zilele trecute, in emisiunea siropoasa „Formula succesului” a lui Turcanu si Todercan, care a rulat de citeva ori pe „M1”, academicianul Boris Gaina, paminteanul nostru notoriu a vorbit despre farmecul, succesele vinificatiei moldovenesti, dar cei doi moderatori au procedat ca de obicei, intrebindu-l pe reputatul academician despre chefuri si sutele de hectare de vii sadite, numai nu despre impasul in care a nimerit viticultura si vinificatia. Ulterior mi-am dat seama ca special s-a voit a demonstra intregii Moldove doar succesele din ultimii 8 ani, fara a aminti de probleme.
Noua conducere a tarii va trebui sa reactioneze cit se poate de operatv pentru a salva ramura, altfel viticultura, odata pierduta, sunt necesare decenii pentru a o revigora.
Ion Cernei, 18 septembrie 2009
Alesii poporului – la judecata alegatorilor
Am citit cu interes marturisirile lui Serghei Bagrin intitulate „Azi investorii nu prea sunt doriti la Rezina” publicate in CUVINTUL din 24 iulie c. Daca Serghei a iesit cu problemele sale in ziar, inseamna ca l-a ajuns cutitul la os. De fapt, in aceeasi situatie se afla mai multi oameni de afaceri din Rezina, care numai scrisnesc din dinti cind aud de administratia orasului si structurile ei.
Dl Bagrin are perfecta dreptate: autoritatile din Rezina in loc sa sustina oamenii intreprinzatori, fiindca orice afacere inseamna locuri de munca, venituri in familii, dar si in bugetul public, cauta noi si noi cai de a le pune bete-n roate. Si tonul in toate acestea il dau un grup de consilieri orasenesti, care, sub paravanul apararii „intereselor orasului”, isi fac propriile interese.
CUVINTUL a scris deja despre relatiile mele cu fosta conducere a primariei. Totul era bine-mersi, pina cind, aflind ca magazinul din str. Basarabia, 8, situat vizavi de casa mea, este scos la licitatie, am depus cerere de participare si eu. Inainte de licitatie primarul M.Cut m-a invitat la dinsul si mi-a propus fara ocolisuri sa-mi retrag cererea pe motiv ca magazinul este destinat pentru altcineva. Am refuzat. Pe urma am aflat ca magazinul era destinat chiar pentru primar si concurentul care l-a procurat in loc de 40 mii de lei, pretul initial, a trebuit sa plateasca de vre-o cinci ori mai mult. De la aceasta au si inceput problemele mele. In continuare M.Cut, sustinut de fractiunea comunista din Consiliul orasenesc, s-a tot straduit sa-mi demonstreze cine-i stapin in Rezina. Drept dovada voi aduce un singur exemplu din relatiile mele cu autoritatile orasului.
Inainte de aceasta, am procurat in mod oficial de la primarie o portiune din subsolul blocului nr. 8 din str. Basarabia, imobil inregistrat la oficiul cadastral cu nr. 6701205.064.01.129. Conform conditiilor prevazute in contractul de vinzare-cumparare eu trebuia „sa perfectez documentele corespunzatoare cu privire la schimbarea destinatiei imobilului conform legislatiei in vigoare”. Prin decizia nr. 2/42 din 15.03.2006 Consiliul orasenesc a permis schimbarea destinatiei incaperii, dupa care IM ”Biroul de proiectari, prospectiuni si servicii” mi-a elaborat schema, iar arhitectul-sef C.Porcescu (ASP Orhei) - proiectul lucrarilor respective. Apoi proiectul a fost verificat de un alt specialist tot din Orhei, verificatorul de proiecte Ion Coscodan.
Schema si proiectul prevedeau construirea unei intrari separate in imobilul procurat, lucru specificat si in certificatul de urbanism nr. 18 din 10.04.06, eliberat de primarie. Dar acest lucru, la prima vedere destul de simplu, in realitate s-a dovedit a fi extrem de complicat. Pentru ca sa realizez proiectul am mai fost obligat sa inchei cu un specialist autorizat in domeniu un contract de responsabilitate tehnica si altul de antrepriza. Apoi inca unul – de arenda funciara pe perioada 15.01.2006 -15.01.2019. Toate acestea necesita mult timp, bani si nervi. Numai dupa aceasta primaria mi-a eliberat autorizatia de constructie. Dar nici cu asta necazurile mele nu s-au sfirsit. Primaria m-a mai obligat sa mai comand un raport de expertiza a lucrarilor, pentru ce a trebuit sa merg la serviciul de stat de verificare si expertizare a proiectelor si constructiilor, subordonat Ministerului Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului. Expertii au apreciat pozitiv proiectul si mi-au spus sa pregatesc procesul-verbal de receptie finala a obiectului. Am adunat comisia respectiva (vre-o zece demnitari). Comisia a intocmit procesul-verbal in care se afirma: „bunul imobil poate fi folosit conform destinatiei”. Toti membrii comisiei au semnat procesul-verbal, in afara de inspectorul de stat in constructii A.Udrea, care a refuzat, facind trimitere la un ordin al ministrului Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului din februarie curent. Acum astept sa treaca alegerile ca sa gasesc pe cineva la minister si sa clarific ce legatura are el cu imobilul meu.
De la momentul procurarii subsolului degraba se vor implini patru ani. Repet, am procurat imobilul in mod absolut legal, pentru a-l transforma dintr-un focar de infectii si putoare intr-un local de odihna. De la autoritati n-am asteptat ajutor, vroiam doar sa nu ma incurce ca sa-mi dezvolt afacerea. Dar „stapinii” orasului se vede ca asa si nu-mi pot ierta faptul ca am incercat sa le trec calea. La unul i-am incurcat sa puna mina, contra unui pret simbolic, pe un magazin, la altul – am refuzat sa-i „daruiesc” un vagon-magazin pe care pusese ochiul. Folosind mandatul de alesi ai poporului acesti „activisti” isi bat joc in mod deschis de oameni.
Acum citiva ani in Rezina, cu suportul financiar al organismelor internationale a fost deschis un Ghiseu Unic, menirea caruia era sa simplifice relatiile dintre serviciile de stat si populatie, facindu-le mai transparente si mai putin afectate de virusul coruptiei. Dar activitatea Ghiseului a fost, practic, blocata, rolul principal in aceasta revenindu-le tot „activistilor” nostri – ramineau fara gheseft. Pe parcursul ultimului deceniu anume acesti „activisti” au adus orasului pagube de zeci de milioane, singuri adunind averi bunisoare (eu dispun de date concrete).
Si pe mine au incercat mai intii sa ma sperie, apoi sa ma cumpere. Nu le-a reusit. De trei ani sunt implicat in citeva procese de judecata cu ex-primarul M.Cut si juristul primariei L.Raileanu. Un proces l-am cistigat. Pentru scrisorile cu caracter calomnios si defaimator in adresa mea, expediate organelor de drept si fiscale si care, in urma controalelor, nu s-au adeverit, judecata l-a obligat pe M.Cut sa-mi plateasca 3000 lei despagubire morala. Pe alt dosar penal M.Cut si L.Raileanu urmeaza sa raspunda pentru prejudiciile aduse orasului in urma comercializarii frauduloase a patrimoniului retelelor termice, altor imobile. Dar inainte de a raspunde in fata legii, demnitarii, mai ales cei cu mandat de ales al poporului, ar trebui scosi in fata orasului, la judecata alegatorilor. Sau poate eu n-am dreptate?
Alexandru Sapaniuc, 31 iulie 2009
P.S. In abuzurile si faradelegile savirsite in ultimii opt ani in Rezina rolul principal l-a jucat consilierul si ex-primarul Mihail Cut, ales pe lista Partidului Comunistilor si sustinut masiv de colegii de partid de toate rangurile. Dinsul si acum este membru al fractiunii PCRM in Consiliul orasenesc. In acelasi timp, in procesul de judecata pe dosarul penal intentat de Procuratura anticoruptie care se desfasoara la Chisinau (judecatorii din Rezina au refuzat sa judece acest dosar) M.Cut se da drept jertfa a regimului comunist. Culmea fatarniciei!
In imagine: intrarea cu bucluc in barul II „Alex Sapaniuc”
"Azi investorii nu prea sunt doriti la Rezina" (marturisirile unui intreprinzator)
Vreau sa spun ca, in 19 ani de cind activez ca agent economic in orasul Rezina nu am simtit vreo necesitate sa merg la sedintele Consiliului sau a diferitor comisii. Lucram si ma gindeam doar cum sa-mi extind activitatea.
Poate ca existau si cazuri cind cineva era nedreptatit, dar pe mine nu ma privea aceasta. Insa ceea ce am vazut si am auzit la sedintele actualului Consiliu orasenesc referitor la solutionarea unor chestiuni de pe ordinea de zi m-a socat. Am fost zguduit sa realizez cu cit cinism si impertinenta actionau in rindurile consilierilor provocatori. Sunt doar vreo doi, dar cit de abil ii manipuleaza pe restul deputatilor orasenesti?! Spre exemplu, in cazul omului de afaceri Sapaniuc jonglau cu articole, puncte, decizii, se prefaceau ca vor sa-l ajute, dar nu stiu cum. De parca acest om vroia sa construiasca catacombe prin tot orasul. Mai nu l-au impins si de data aceasta pe businessman sa-si rezolve problema in judecata. Dar se vede ca a crapat rabdarea celorlalti consilieri, care isi dau bine seama de acest razboi politic si au canalizat situatia pe fagasul normal. Desi chestiunea tot una n-a fost solutionata definitiv.
Urmarind aceasta scena, am fost atit de revoltat, ca imi venea sa scuip pe toate si sa plec. Am observat ca adresarea "Stimati consilieri" e doar o fraza de serviciu - in realitate majoritatea agentilor economici nu-i pot vedea in ochi pe unii dintre consilieri. Doar in oras sunt atitea lucruri urgente, atitea probleme interesante de rezolvat, iar ei stau si se cearta incontinuu si fara rost. Sincer sa fiu, dupa asemenea dezamagire, cind a ajuns rindul sa fie pusa in discutie chestiunea mea, imi era totuna ce vor hotari. Dar iata despre ce e vorba.
Am hotarit sa construiesc o statie de alimentare cu combustibil pe un teren pe care l-am cumparat in proprietate. N-are importanta ca mai sunt ori nu statii PECO in oras, asta-i business si eu am dreptul sa-mi dezvolt intreprinderea in orice directie neinterzisa de lege. Nu era nimic complicat ori ilegal nici in cazul meu, daca cineva din consilieri n-ar fi vazut aici propriul interes.
Vreau sa spun ca nici un obiect din cite am construit in oras nu a mers linistit si fara scandaluri. Partea pasiva a populatiei era impotriva oricarei constructii si o inteleg - nu stie ce-i aceea un agent economic si ce mincare de peste este. Ei cred ca pensiile si banii in buget cad din cer. Dar sa-i lasam in plata Domnului, tot una n-o sa-i reeducam.
Stiind ca "binevoitorii" dintre consilieri vor incepe iar sa caute nod in papura, inainte de a veni cu propunerea catre Consiliu ca sa-mi aprobe constructia statiei, am cautat sa coordonez proiectul nu numai cu serviciile locale, dar si cu cele republicane. Afirm cu toata responsabilitatea ca argumente impotriva constructiei acestui obiect la momentul actual nu sunt si nu pot fi. Unicul punct care trebuia coordonat cu primaria viza insuficienta suprafetelor pentru amenajare. Impreuna cu primarul si serviciile respective am iesit pe teren si am gasit operativ rezolvarea acestei probleme. Mai mult, am acceptat pe loc rugamintea primarului de a amenaja, in paralel cu constructia obiectului si din contul intreprinderii, o oprire moderna pentru mijloacele de transport in fata magazinului universal fara nici un punct comercial, sa repar drumul de la cerc pina la cimitir si o parcare in fata Centrului comunitar de cultura.
Necatind la faptul ca chestiunea mea a fost respinsa de consiliu, asi vrea sa mentionez si sa aduc multumiri presedintelui raionului pentru atitudinea binevoitoare si initiativa de a invita de la Chisinau un arhitect care sa aprecieze amplasarea obiectului dat fata de un viitor monument si fata de toate obiectivele pentru care primisem aprobarea specialistilor. Mai mult, din initiativa presedintelui raionului a fost constituita o comisie adaugatoare din consilieri si serviciile raionale, care, examinind locul preconizat pentru constructie, a dat aviz pozitiv suta la suta. Desigur, conducatorii orasului si raionului isi dau bine seama ca businessmanii sunt fundamentul societatii. Insa "provocatorii" din consiliu si-au facut interesul. In sinea lor, o buna parte dintre consilierii comunisti si democrati aproba constructia si dezvoltarea urbei, dar asa tovarasi ca M.Cut si E.Rusu, care actionau foarte insistent dupa principiul "sa faca rau" si "sa jubileze" au reusit sa-i convinga sa voteze impotriva. Vreau sa mentionez ca acesta nu-i unicul proiect bun care nu trece in consiliu.
De ce aceasta presiune din partea consilierilor susnumiti? Daca e sa zicem lucrurilor pe nume, pentru Cut cu cit e mai rau in oras si cu cit intreprinzatorii au mai multe probleme, cu atit mai bine el doarme, asa mi se pare. Cu concursul lui, azi isi rezolva problemele prin judecati oamenii de afaceri Sapaniuc, Cotaga, Covalciuc, S.Rusu s.a. Cit despre E.Rusu, pe timpul cind lucra la Inspectoratul de Stat in Constructii, multi stiu ca era un inspector foarte "scump", chiar "de aur". De aceea, la darea in exploatare a tuturor obiectivelor eu invitam inspectori de la Chisinau, care actionau in limitele legii si fara cheltuieli suplimentare, iar pe tov. E.Rusu nu l-am admis la nici un obiectiv. Iata de unde pornesc toate. Eu am spus nu odata si o mai spun: n-am sa dau nici un fel de mita nimanui! Bani pot sa ofer dupa posibilitati copiilor, invalizilor, veteranilor, pentru organizarea unor manifestatii in oras. Dar nu trebuie de facut business fiind in jiltul de consilier. Vreau sa demonstrez inca o data locuitorilor orasului nostru ca se poate de facut ceva si fara sa dai mita. Cu parere de rau, majoritatea consilierilor s-au pomenit "pioni" intr-un joc strain. Vreau sa spun ca eu personal si anturajul meu vom lupta cu asemenea fenomene negative si sa nu creada anumite persoane ca astfel pot opri dezvoltarea orasului. Uitati-va cum se dezvolta vecinii nostri: Ribnita, Orheiul... Ribnita putem spune ca e un oras european, iar noi batem pasul pe loc. Azi multi oameni de afaceri considera Rezina o "gaura neagra". Haideti deci toti impreuna sa scoatem localitatea noastra din aceasta categorie injositoare.
Despre piedicile care se pun altor oameni de afaceri am sa-i las sa vorbeasca singuri (si ii indemn sa nu se teama, sa faca acest lucru), am sa ma refer doar la cazul meu. In anul trecut a fost inchis pentru transport bulevardul Sciusev. Nu stiu a cui a fost ideea - consilierii si primaria se invinuiesc reciproc. Dar astfel au fost blocati deodata opt agenti economici. Eu construisem acolo o cafenea pentru copii si o sala separata pentru ceremonii. Din cauza ca lipsesc caile de acces am fost nevoit sa inchid cafeneaua si sa nu deschid sala de ceremonii. Astfel 10 oameni au ramas fara loc de lucru, altii n-au mai fost angajati. Am deschis in acea cladire o sala de jocuri. Intr-o noapte, a fost savirsit un atac, operatorul fiind ranit de persoane necunoscute. Dar cum politia poate sa ajunga repede si in timp util la obiectul dat in paza, daca drumul e ingradit? De data aceasta raufacatorii au dovedit sa fuga. Doamne fereste de un incendiu, cineva se poate alege cu pagube colosale si nu stiu cine va raspunde pentru aceasta, consilierii sau primaria. Sunt foarte multe aspecte negative in aceasta problema, dar am obosit sa mai vorbesc despre ele - totul e in zadar.
In anul trecut intreprinderea noastra a propus (in scris) primariei orasului sa construim un hotel modern cu 4 nivele, un bazin de 8 x 14 m, o sala de forta, un fitnes club, o cafenea. Am fi angajat 24 de oameni. Dar am primit refuz - in scris.
Stiti, eu am zis nu o data: daca vreun investitor ar intentiona sa vina in oras, primarul si consilierii ar trebui sa-i iasa inainte la Tareuca cu piine si sare. Dar cind cineva de pe loc vrea ceva sa faca, bucurati-va! Astazi insa se primeste asa ca daca un om de afaceri vrea sa-si rezolve problemele, trebuie sa devina consilier, caci numai asa nu i se vor pune piedici. Va asigur ca noi avem cu ce ne ocupa, nu ne impuneti sa ne implicam in politica, daca nu dorim. Eu personal, ca un agent economic normal, doresc sa conlucrez productiv cu acea conducere pe care a ales-o poporul, daca aceasta indreptateste increderea. Cred ca asa e corect.
Serghei Bagrin, intreprinzator, or. Rezina
Serghei Bagrin, intreprinzator, or. Rezina, 24 iulie 2009
Rupte de grijile comunitatii, autoritatile bat pasul pe loc
Ce nu va place in activitatea autoritatilor publice locale? Asupra caror probleme acestea ar trebui sa-si concentreze eforturile?
Galina Davidic, specialist principal, sectia Cultura Rezina, directorul Bibliotecii publice „M.Eminescu”: Poate ca intrebarea nu ar trebui pusa atit de categoric: sunt lucruri in activitatea administratiei publice locale pe care le accept, pe altele pur si simplu nu le inteleg, iar altele ma intristeaza. Dar o sa ma refer doar la domeniul pe care il cunosc cel mai bine – relatiile bibliotecilor cu APL.
Bibliotecile ca institutii publice trebuie sa fie si sunt parteneri activi ai administratiei publice locale, institutiilor de invatamint, societatii civile in activitatile din teritoriu. Dintotdeauna, bibliotecile publice au avut un rol important in crearea unei comunitati bine initiate, bine informate, care poate si trebuie sa-si aduca contributia la fortificarea unei societati democratice, capabila sa participe la luarea deciziilor prin consultare (de exemplu audieri publice, intilniri cu cetatenii), furnizarea unor informatii de calitate etc. Biblioteca si bibliotecarul au alta misiune decit cea pe care le-o atribuie unele primarii - efectuarea recensamintului populatiei si... animalelor, elaborarea listelor electorale s.a.
Activind multi ani in acest domeniu, am inteles un lucru: toate bibliotecile noastre in relatia cu administratia publica locala se pot imparti in trei categorii: 1. bibliotecile care se afla in anticamera APL; 2. bibliotecile care se afla la marginea comunitatii si a APL si 3. bibliotecile care se afla la „masa” comunitatii si APL.
Unde se afla bibliotecile din raionul Rezina? veti intreba. Multe au reusit sa iasa din anticamera, altele se afla pe drumul spre „masa” comunitatii, dar sunt si multe care de ani de zile stau in anticamera... Si de aceasta situatie sunt responsabili in primul rind primarii si consiliile locale.
Biblioteca, cetateanul, autoritatea publica sunt acei actori sociali care formeaza un teren relational in care circula informatia, iar relatia bibliotecilor cu APL nu poate fi un domeniu optional.
Eu asi dori ca APL sa-si concentreze eforturile si la rezolvarea problemelor bibliotecilor: avem localuri neincalzite, deconectate de la sursa de energie electrica, localuri ce necesita reparatie si ar fi timpul ca si bibliotecile publice comunale sa fie dotate cu calculatoare, ca si copiii de la sate sa poata beneficia de internet etc.
Cine este vinovat de problemele nerezolvate in domeniul nostru? Nu pot spune cu certitudine administratiile publice locale sau organele ierarhic superioare, dar, totusi, cred ca administratiile publice locale in cea mai mare masura, deoarece ele, de cele mai multe ori, nu respecta legislatia in vigoare. Va aduc doar un exemplu: conform normativelor elaborate de Ministerul Finantelor pentru achizitii si abonarea bibliotecilor in fiecare an pe cap de locuitor se ia un indice concret, de exemplu in 2008, 2009 - 7,00 lei. Dar cite consilii locale au aprobat in bugetele lor si finante pentru achizitii de carte, publicatii periodice? Putine, cu toate ca Legea Republicii Moldova “Cu privire la biblioteci”, la art. 31 “Bugetul” specifica: “Autoritatile publice (si fondatorii) asigura bibliotecilor bugetul (inclusiv mijloace valutare), necesar pentru mentinerea lor la nivelul tehnologiilor moderne, conform normativelor de finantare, luindu-se in calcul regimul economiei de piata. Bugetele unitatilor teritorial-administrative, ministerelor, departamentelor, bugetul de stat nu se aproba, daca ele nu prevad sumele necesare pentru dezvoltarea bibliotecilor”.
Organele ierarhic superioare se fac vinovate de faptul ca nu verifica indeplinirea acestei legi de catre APL.
In acelas timp, ma bucura faptul ca unii primari si consilieri inteleg corect rolul bibliotecii si al cartii in viata comunitatii, acordindu-le finantare pentru achizitii de carte si abonare, reparatie, dezvoltare etc. Merita toata lauda in privinta aceasta primarii satelor: Ciniseuti, care al patrulea an detine primul loc pe raion in ceea ce priveste suma achizitiei, fiind urmata de primariile Tareuca, Pripiceni, Trifesti, Mateuti, Cuizauca, Sircova, Saharna-Noua, Ignatei, Gordinesti. Gratie acestor primarii, la Anul Bibliologic-2008 am fost premiati cu Diploma de Onoare a Ministerului Culturii si Turismului al RM „Pentru cel mai bun indicator de performanta la achizitia de publicatii” si suntem in Topul celor mai bune 10 biblioteci din republica.
Suntem constienti de faptul ca ne confruntam cu problemele crizei economice globale, dar nu trebuie sa uitam ca lipsa unei achizitii de publicatii curente va lasa un gol informational in colectia arhivistica a bibliotecilor si care va afecta generatiile prezente, dar in cea mai mare parte, generatiile urmatoare - urmasii nostri, care vor dori sa stie cum au trait parintii, buneii si strabuneii lor. Ma intreb de multe ori (si nu gasesc raspuns): de ce unii primari si consilieri cred ca anume pe seama bibliotecilor trebuie facute economii? Stiti cit de mult sufera cititorul cind vine si nu gaseste ceea ce-i trebuie si cit de incomod ne simtim noi ca nu il putem ajuta?!
Anul 2009 este declarat Anul promovarii imaginii bibliotecii publice in comunitatile din RM. Cu aceasta ocazie este anuntat Concursul republican “Promovarea imaginii bibliotecii publice in comunitate” la care sunt invitate sa participe toate bibliotecile. In aceasta ordine de idei, rog primarii si consiliile locale sa sustina bibliotecile din localitatile lor, deoarece bibliotecile comunale in acest concurs concureaza numai intre ele si ar fi pacat ca macar un premiu (destul de solid sub aspect financiar) sa nu ajunga si in raionul Rezina.
Anatolie Chirita, pensionar: Activitatea APL lasa de dorit, mai ales in sfera sociala. Sectorul locativ este lasat in voia soartei. Nu lucreaza ascensoarele, acoperisurile blocurilor locative sunt intr-o stare dezastruoasa, subsolurile – la fel. In zona Fintinii Ardelenilor ar putea fi plantat un parc, care ar infrumuseta mult orasul. In perioada interbelica in gradina publica de pe malul Nistrului in fiecare duminica cinta fanfara lui Caftanat, pe care iesea s-o asculte toata lumea. Asa ceva azi nu-i posibil? Orasul Rezina este situat pe malul Nistrului, dar lipseste sportul si odihna acvatica, o plaja normala.
Mihail Stoian, medic-igienist, Rezina: Nu-mi place modul de perfectare a documentelor initiale pentru proiectarea obiectivelor, mai cu seama modalitatea de emitere a certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de constructie, care, conform legislatiei, trebuie sa fie eliberate de primari in termen de pina la 15 zile lucratoare. La noi aceste lucrari se taraganeaza cu lunile si se aproba de consiliile locale.
Victor Lupascu, director general al SRL "MAX-Victor”:
Nu-mi place cum autoritatile raionale organizeaza si desfasoara
tenderele de achizitie a produselor alimentare pentru taberele de odihna. In luna mai, de exemplu, a avut loc un asemenea tender, la care un factor de decizie de la directia Invatamint, Tineret, Sport facea partizanat in favoarea unuia dintre participanti.
Nu-mi place inertia si pasivitatea extraordinara a autoritatilor raionale referitor la protejarea, revitalizarea si punerea in circuit a patrimoniului cultural si turistic, mai cu seama cel de la Saharna. Societatea noastra, in strinsa colaborare cu Academia de Stiinte si Universitatea de Stat au initiat fondarea Asociatiei „Saharna-Tiglau”. Ar fi fost binevenit si concursul Consiliului raional. Acum doi ani, consiliul a fondat o intreprindere municipala „Rezina-Tur”, care a reusit doar sa cheltuie, fara nici un rost, citeva zeci de mii de lei publici.
Ar fi bine ca executivul raional sa elaboreze Planul zonal de amenajare a sectorului Saharna- Nistru-Tipova, care ar fi un bun imbold pentru dezvoltarea turismului si deschiderea a noi locuri de munca.
Gheorghe Botnaru, directorul SRL ”Mobagro”, s. Echimauti, Rezina, consilier raional: Nu-mi plac relatiile conducerii raionului cu publicul. Nu se practica darile de seama ale presedintelui raionului, sefilor directiilor si serviciilor raionale in fata consiliului si a alegatorilor. De populatie isi aduc aminte doar inaintea alegerilor.
Nu-mi place ca, venind la putere, comunistii au impartit lumea in „ai nostri” si „dusmanii tarii”. De la tribuna conducerea raionului tot timpul declara ca este gata sa conlucreze cu toti consilierii, ca asteapta de la toti idei, propuneri, sugestii, dar in realitate orice opinie din tabara democratilor, de regula, este neglijata de fractiunea majoritara.
Eugenia Rosca, consilier de Inesti, sefa filialei Telenesti a Camerei de Comert si Industrie Orhei: Spre deosebire de Consiliul raional, unde in comisiile consultative se munceste destul de activ si eficient, in Consiliul local domneste apatia si pasivitatea. Unele persoane au ajuns in consiliu, pe liste de partid, absolut intimplator si nu se prea osindesc sa intre in esenta problemelor localitatii si sa le solutioneze.
Nu se practica implicarea cetatenilor in procesul decizional. Am fost martor cind lumea se indigna de faptul ca planurile de activitate a consiliului si cel de dezvoltare a localitatii, afisate pe un panou, nu au fost discutate si cu participarea lor. Exista forme interesante de lucru cu cetatenii - Ziua alesului local, Ziua scrisorii deschise, sedinte ale comisiilor in deplasare, seminare pentru alesii locali, de care s-a cam uitat in ultimul timp. Aceste activitati ar fi oportune mai ales pentru tinerii consilieri, care nu prea inteleg masura responsabilitatii pe care si-au asumat-o in fata alegatorilor.
Vitalie Ciobanu, agronom, consilier de Chistelnita, r. Telenesti: Multe lucruri in ce priveste activitatea primariilor, mai ales a celor conduse de reprezentantii partidului de guvernamint, trezesc nedumerire. Pe loc, ca si la Chisinau, comunitatile sunt impartite in „ai nostri” si ceilalti. „Ai nostri” se bucura de toata sustinerea, lor li se dau investitii din buget (dar si in localitatile date nu se prea observa schimbari radicale). O tara unde lumea este impusa sa stea in permanenta pe baricade nu se poate dezvolta.
3 iulie 2009
Rupte de grijile comunitatii, autoritatile bat pasul pe loc
Ce nu va place in activitatea autoritatilor publice locale? Asupra caror probleme acestea ar trebui sa-si concentreze eforturile?
Lilia Rusu, antreprenor, consilier raional de Rezina: Am fost si ramin impotriva numeroaselor concursuri si cheltuieli de bani fara folos, mai ales in domeniul agriculturii, pe care cei de la conducere o considera ramura prioritara. Mai ales ca rezultatele acestor cheltuieli nu se vad.
Consider ca aparatul presedintelui raionului ar trebui sa sustina si sa ajute agentii economici indiferent de genul de activitate, optiunile politice. In aceasta ordine de idei ar trebui revazut personalul executivului or nu se poate merge inainte cu oameni care privesc tot timpul inapoi.
O prioritate stringenta a raionului este amenajarea drumurilor, mai cu seama a sectoarelor Rezina-Orhei, Rezina-Manastirea Saharna, Cogilniceni-Manastirea Tipova. Aceste drumuri astazi genereaza agentilor economici, populatiei, economiei republicii in ansamblu mari pierderi. Fiind amenajate, ar contribui la sporirea veniturilor raionului, aparitia multor locuri noi de munca, dezvoltarea unor ramuri noi in economia raionului, inclusiv a turismului rural.
Alexandru Orhei, profesor, Rezina: Nu-mi place ca nimeni nu are grija de ordinea sanitara, amenajarea orasului, de ordinea publica. Gazoanele sunt numai carari, plantatiile verzi nu-s ingrijite, teritoriul este inundat de ciini si pisici vagabonde.
Nu-mi place ca cinematograful „Victoria” se ruineaza in fata tuturor sefilor si nimeni nu face nimic pentru a salva acest obiect si a-l utiliza spre binele orasenilor.
Nu-mi place ca am avut stadion, sala sportiva spatioasa, un bazin de inot la Ciorna pe care nu le mai avem si nimeni nu poarta nici o raspundere.
Nu-mi place ca locuim pe malul Nistrului si nu avem o plaja amenajata omeneste.
Nu-mi place ca profilactoriul din padurea Ciniseutilor, restaurantul de linga Trifesti si alte obiecte necesare au fost distruse, atunci cind adevaratii gospodari au inaltat asemenea obiecte de la zero.
Asupra acestor lucruri, dar si multor altora pe care le-as putea nominaliza, ar trebui, cred eu, sa-si concentreze atentia conducerea raionului.
Margareta Ursu, contabil-sef la Consumcoop Rezina: Pe parcursul mai multor decenii cooperatia de consum a deservit populatia si institutiile bugetare, avind o conlucrare fructuoasa cu administratia orasului si a raionului. In ultimul timp lucrurile s-au schimbat si asta nu-mi place. In viitor as dori ca primaria orasului si executivul raional sa acorde mai multa atentie si sustinere cooperatiei de consum, dar si reparatiei si intretinerii drumurilor, ocrotirii sanatatii, institutiilor prescolare, vietii satenilor.
Victor Cibotaru, antreprenor: Nu-mi place ca autoritatile raionale utilizeaza banii publici in dependenta de culoarea politica a solicitantilor, la indicatiile cuiva.
Nu-mi place ca nici intr-o problema nu se consulta cu populatia, desi in multe cazuri legea obliga sa faca acest lucru. Un exemplu mai proaspat ar fi istoria cu monumentul, preconizat sa fie instalat linga piata oraseneasca. Consilierii orasenesti si raionali au fost convocati in regim de urgenta sa „legifereze” aceasta initiativa venita de undeva de sus si care prevedea construirea in Rezina a unui monument absolut inutil si foarte scump. O parte din consilieri au incercat sa argumenteze ca asemenea lucruri se hotarasc in alt mod, ca ar trebui consultati si orasenii, mai ales ca este vorba de cheltuieli masive de bani publici, dar si de imaginea orasului, dar majoritarii au votat cuminti ceea ce li s-a spus „de sus”.
Nu-mi place modul in care se incearca a hotari destinul institutiilor de cultura din oras spre a le folosi in continuare in anumite interese. In acelasi timp n-am auzit ca autoritatile raionale si orasenesti sa fi incercat macar in ultimii opt-noua ani sa construiasca in Rezina un stadion, sa amenajeze un centru pentru tineret, sa faca ceva nou, frumos si util pentru oras.
Ion B., pensionar: Locuiesc demult in Rezina si ar trebui sa stiu ce nu-mi place, dar eu nu va pot spune nici ce-mi place. Am impresia ca autoritatile lucreaza in gol, doar pentru a ajunge la luna si a primi salariile, fiind absolut rupte de grijile si problemele orasenilor, perspectivele urbei. Lumea in oras traieste de azi pe miine. Iar autoritatile sunt preocupate de o singura grija: cum sa imparta bugetul public ca cei implicati in aceasta afacere sa aiba macar ceva gheseft. Am auzit ca in alte orase functioneaza fel de fel de cluburi pe interese, pentru diferite categorii de populatie, organizatii neguvernamentale. Autoritatile le sustin, se consulta cu acestea, iar prin intermediul lor si cu populatia.
Andrei Guja, profesor: O atentie mai mare ar trebui sa se acorde culturii fizice si sportului. Traim pe malul Nistrului, dar nu avem cultul sporturilor acvatice.
Protejarea mediului este o problema neglijata completamente de autoritatile rezinene. Chiar nimeni din functionari nu observa citi arbori uscati avem de-a lungul strazilor, in curtile blocurilor locative?
Se simte lipsa unui centru pentru tineret, care sa sustina, sa mobilizeze generatia in crestere.
Vasile Gobjila, secretarul Consiliului raional Rezina: Daca intrebarea ar fi sunat „Ce va place si ce nu va place in activitatea autoritatilor publice raionale?” as fi avut multe argumente si cifre, dar in acest caz las mai bine sa-si expuna parerea electoratul.
Cit priveste a doua parte a intrebarii, consider ca autoritatile ar trebui sa-si concentreze eforturile la urmatoarele prioritati:
- planificarea si administrarea lucrarilor de constructie, intretinere si gestionare a obiectelor publice de interes raional;
- constructia, administrarea si reparatia drumurilor de interes raional, precum si infrastructurii rutiere;
- organizarea transportului auto de calatori;
- stabilirea unui cadru general pentru amenajarea teritoriului si protectia padurilor;
- sustinerea si stimularea initiativelor privind dezvoltarea economica a raionului;
- elaborarea si implementarea proiectelor de constructie a gazoductelor interurbane, a altor obiecte termoenergetice cu destinatie locala;
- administrarea institutiilor de cultura, turism si sport, altor institutii cu caracter educational;
- dezvoltarea si gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social-vulnerabile, monitorizarea serviciilor sociale s.a.
Alexandru, neangajat, or. Rezina: Eu vizionez la TV ELITA tot ce se transmite de la sedintele Consiliilor raional si cel orasenesc si vad cine si pentru ce se zbate. Cei de la conducere ar trebui sa aiba putina soveste si rusine: numai la chicusuri si apartamente se gindesc. Vorbaraie multa, dar treaba putina.
Continuarea temei in nr. Urmator
26 iunie 2009
Problema apei potabile in raioanele Rezina si Soldanesti: cine si cum o poate solutiona?
Un proiect de informare si sensibilizare a opiniei publice
Aprovizionarea cu apa potabila a populatiei, evacuarea si purificarea reziduurilor sunt doua probleme prioritare pentru raioanele Rezina si Soldanesti. Redactiile saptaminalului regional CUVINTUL si postului de televiziune „Impuls TV”,
Soldanesti si-au propus sa concentreze atentia autoritatilor, serviciilor de resort, dar si a sectorului asociativ, populatiei asupra acestora, in numele imbunatatirii situatiei. Proiectul „Problema apei potabile in raioanele Rezina si Soldanesti: cine si cum o poate solutiona?” a fost elaborat ca parte a programului de informare a comunitatilor din raioanele Rezina si Soldanesti despre Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului, adoptate de Organizatia Natiunilor Unite (ONU) si urmeaza sa fie implementat cu suportul financiar al UNESCO.
Proiectul si-a luat startul la 11 iunie cu o masa rotunda la tema. Participantii la intrunire – reprezentantii autoritatilor locale, centrelor de medicina preventiva, inspectiilor ecologice din raioanele Rezina si Soldanesti au discutat despre starea surselor de apa potabila din teritoriu si a sistemelor de evacuare si purificare a rezduurilor, calitatea apei utilizate de consumatori, sursele de poluare a bazinelor acvatice si apelor subterane, dar si despre posibilitatile de redresare a lucrurilor, cine si ce ar putea face in aceasta ordine de idei.
Odata cu publicarea reportajului de la masa rotunda ziarul CUVINTUL si postul „Impuls TV” incep o campanie ampla de informare si sensibilizare a opiniei publice din teritoriu asupra problemelor legate de starea surselor de apa si modul de exploatare a acestora, cauzele inrautatirii calitatii apei, masurile intreprinse de autoritati, serviciile de resort, sectorul asociativ, populatie pentru a opri degradarea situatiei.
Totalurile activitatilor preconizate vor fi facute la o intrunire similara, cu participarea acelorasi actori, preconizata pentru sfirsitul lunii octombrie c.
Fintini multe,
dar starea lor
lasa de dorit
Discutia a demarat cu un schimb de opinii despre sursele de aprovizionare a populatiei din ambele raioane cu apa potabila (sonde arteziene, apeducte, fintini de mina) si starea lor la moment.
Teodor Munteanu, sef de sectie la inspectia ecologica Soldanesti: In raionul Soldanesti avem 3928 fintini de mina si 55 sonde arteziene, dintre care 36 sunt administrate de primarii, iar 19 se afla in proprietatea agentilor economici, majoritatea fiind forate inca in perioada sovietica. Debitul sondelor arteziene ar fi suficient pentru a aproviziona cu apa potabila, din surse sigure, toata populatia din raion. Din pacate, functioneaza doar 8 arteziene: sapte in Soldanesti si una in Sestaci. Celelalte sunt delasate, deteriorate, transformindu-se intr-o sursa de poluare a apelor subterane. Primariile au primit indicatie sa ia la evidenta si sa aduca in ordinea cuvenita (sau sa tamponeze) toate sondele arteziene. Dar de la zis si pina la facut calea este foarte lunga.
Nemijlocit in oraselul Soldanesti din 14 sonde ce apartin IM ”Apa-Soldanesti” functioneaza numai 3, celelalte sunt delasate.
Dintre fintinile de mina sunt intr-o stare satisfacatoare, din punct de vedere tehnic si sanitar, undeva 60 la suta.
Mai avem in raion 6 apeducte cu lungimea de 18,7 km. Starea lor ar putea fi calificata drept satisfacatoare deoarece in ultimii ani aproape toate au fost renovate. Dar infrastructura de deservire a acestora este slab dezvoltata si exista numai in Soldanesti, Alcedar, Sestaci si Cobilea. Iar retele de canalizare exista numai in Soldanesti – 8,7 km, si in Sestaci – 1,5 km.
Grigore Talpa, seful inspectiei ecologice Rezina: Situatia din raionul Rezina este si mai proasta ca la Soldanesti. Avem 3691 fintini de mina, 81 sonde arteziene forate in mod legal si 38 de sonde construite nelegal (toate in s. Lalova). Acestea din urma sunt forate in gospodariile particulare ale cetatenilor, fara careva documente, deseori alaturi de stine, gojinete, clozete. Noi am pierdut mai multe zile pentru a stabili starea reala de lucruri, am informat proprietarii ca trebuie neaparat sa inregistreze sondele si cum sa faca acest lucru, le-am dat termene. Dar peste putin timp ni s-a telefonat si ni s-a spus, facindu-se trimitere la persoane suspuse de la Chisinau, sa lasam Lalova in pace.
Din 81 de sonde arteziene functioneaza doar 10. Restul sunt intr-o stare dezastruoasa. Acum citiva ani au fost construite noua sonde arteziene pe terasa I a or. Rezina, care pina astazi asa si n-au stapin si din ele doar una functioneaza.
Lasa mult de dorit si starea fintinilor de mina, a izvoarelor. Daca ar fi sa judecam dupa diferite informatii si rapoarte ale autoritatilor, totul este bine. In realitate anual daca se curata 30-40 de fintini. Si asta in situatia cind doar o parte din acestea sunt amenajate si ingrijite omeneste. Deseori insa si in fintinile aparent amenajate calitatea apei nu corespunde cerintelor sanitare. Drept exemplu ar putea servi fintina de linga s. Otac, de pe marginea traseului, recent amenajata, dar unde continutul substantelor nocive depaseste de citeva ori normele admisibile.
Petru Sova, primarul orasului Rezina: La moment populatia din teritoriul primariei nu se confrunta cu probleme serioase in ce priveste aprovizionarea, dar si calitatea apei. Cea mai mare parte a orasenilor are non-stop apa din apeduct. Au fost date in folosinta apeducte noi in Stohnaia si Ciorna. Avem proiecte si prevedeam constructia de noi apeducte la Ciorna, Bosernita, in cartierul Rezina-Vest. In afara de aceasta in teritoriu mai avem 81 de fintini de mina, majoritatea dintre care se intretin, inclusiv si cu suportul bugetului public, in stare satisfacatoare. Dar situatia se poate schimba. Administratia uzinei metalurgice din Ribnita, stapina statiei de captare din Tarasova si a celei de purificare din Bosernita, care se afla pe malul drept al Nistrului, ne-a preintimpinat ca are de gind sa conserveze aceste obiecte, deoarece si-a construit alte surse de aprovizionare cu apa. De citeva luni negociem cu administratia uzinei si conducerea de la Chisinau in aceasta problema. Am analizat diferite variante din care ne-am oprit la una: autoritatile din Rezina si cele de la Chisinau, prin intermediul IS ”Apele Moldovei”, isi asuma cheltuielile pentru reparatia statiei de purificare a apei de la Bosernita - peste 3 milioane de lei, si uzina continua sa ne furnizeze apa. Dar deoarece noi avem nevoie numai de 1,5-2 mii m3, iar capacitatea statiilor este de 54 mii m3 pe zi, in acest regim exploatarea lor nu este rentabila si va trebui sa atragem noi consumatori. Conform studiului de fezabilitate, aceste doua statii ar putea aproviziona cu apa potabila de calitate toate localitatile raioanelor Rezina si Soldanesti. In prezent se elaboreaza proiectul lucrarilor de reparatie a statiei de la Bosernita, dar inca nu-i clar cum se va face finantarea lucrarilor, posibil va trebui de creat o intreprindere mixta, prin care va fi realizat acest proiect.
CUVINTUL precizeaza: Statia de captare a apei de la Tarasova si cea de purificare de la Bosernita au fost construite in complex cu uzina de ciment din Rezina si aveau destinatia sa aprovizioneze cu apa uzina, raioanele Rezina si Soldanesti. Dar mai apoi cele doua statii, pe motiv ca exploatarea lor de catre uzina de ciment ori primaria Rezina at fi fost foarte costisitoare, au fost transmise in proprietate uzinei metalurgice din Ribnita, care utiliza o parte din apa pentru nevoile de productie. In anul trecut UMR si-a construit si a pus in functiune o noua statie de captare si purificare a apei, pe malul sting al Nistrului, dar potrivit primarului P.Sova, administratia uzinei nu doreste sa se dezica de statiile de pe malul drept. E greu de prognozat si care vor fi in continuare preturile la apa furnizata Rezinei de uzina metalurgica din Ribnita. Desi P.Sova considera ca acestea vor fi normale.
Calitatea apei
degradeaza
pe an ce trece
In continuare discutia a vizat tema calitatii apei potabile. Practic toti participantii la intrunire s-au aratat ingrijorati de starea de lucruri, or calitatea apei degradeaza pe an ce trece.
Alexandru Budaca, sef de sectie la Centrul de Medicina Preventiva Rezina: In raionul Rezina doar o treime din populatie se aprovizioneaza cu apa din apeducte inchise, care este cea mai calitativa. Nu avem pretentii deosebite si fata de apa cu care se alimenteaza or. Rezina si care, desi este captata din Nistru, trece printr-un sistem bine ajustat de purificare la statia din Bosernita. Cit priveste fintinile de mina, situatia-i problematica. Noi verificam periodic, in mod obligatoriu, circa 10 la suta din aceste fintini. Este vorba de fintinile publice, din care se aprovizioneaza cu apa scolile, gradinitele, bisericile, dar si un numar mare de cetateni. Si sub aspect chimic, si sub aspect bacteriologic calitatea apei este alarmanta. In anul trecut, de pilda, am luat 138 de probe pentru a analiza parametrii chimici si 206 probe pentru cei bacteriologici. In 63 la suta din probe si la un indicator, si la altul continutul substantelor nocive depasea limita admisibila. Pentru comparatie voi preciza ca in 2005 continutul de nitrati si nitriti depasea limita admisibila in 39% din probe, iar al substantelor organice – in 30%. In apa din unele fintini cantitatea de nitrati depaseste norma de 3-4 ori.
Vadim Grosu, medic-sef al Centrului de Medicina Preventiva Soldanesti: Analizele pe care le efectuam noi demonstreaza ca apa din sondele arteziene corespunde in totul normelor sanitare in vigoare. Ceea ce nu pot spune despre apa din fintinile de mina. Noi tinem la control permanent circa 300 de fintini publice. In ultimii trei ani, sub aspect bacteriologic, apa nu corespunde normelor in circa o treime, iar la parametrii chimici – in 68-71 la suta din fintini. Cea mai problematica situatie in ce priveste calitatea apei o avem in satele Gauzeni, Mihuleni, Cobilea, Climautii-de-Jos.
Ne-o facem cu miinile noastre
Sursele de poluare a apelor freatice si subterane sunt foarte diverse si toate tin de factorul uman, mai bine zis de nivelul jos de cultura a populatiei, nihilismul ecologic, ignorarea totala a legislatiei in domeniu de catre toate paturile societatii. Deoarece Centrele de Medicina Preventiva monitorizeaza starea apei doar in circa 10 la suta din fintini, unele si aceleasi, cifrele despre calitatea apei, mediatizate si in acest reportaj, sunt foarte aproximative. Unii dintre specialisti nu exclud ca in ansamblu situatia ar fi mult mai complicata. A.Budaca, de exemplu, a mentionat ca in unele localitati cota admisibila la nitrati este depasita aproape in toate sursele de apa potabila, dar nu a nominalizat aceste sate.
Grigore Talpa: Noi am facut un studiu. Luind ca baza numarul de animale intretinute de locuitorii or. Rezina, satelor Mateuti, Bosernita si Ciorna, cantitatea medie de deseuri organice produse de acestea, am calculat ca in zona data anual se produc peste 75 mii tone de dejectii. In raion nu exista practici si capacitati de compostare moderna a acestor deseuri. Rezulta ca cea mai mare parte din ele pina la urma ajung in apele de la suprafata sau cele subterane. Orasul Rezina mai produce anual peste jumatate de milion de tone de ape reziduale, care parte se scurg direct in Nistru, parte se infiltreaza in sol si ajung in apele subterane. Ca urmare, sondele de pe malul Nistrului cred ca nu mai pot fi utilizate. Situate la doar 25-30 de metri adincime, izvoarele din care se alimenteaza aceste sonde sunt imbixite deja cu dejectii organice varsate din sistemul orasenesc de canalizare. Nu stiu cit va suporta aceasta batjocura Nistrul, dar si populatia din Chisinau, alte localitati care se alimenteaza cu apa din acest riu. Noi de zece ani batem alarma, informam autoritatile, organele de drept despre cauzele dezastrului ecologic si urmarile lui posibile, dar nimeni nu reactioneaza. In 2004 Guvernul a prevazut intr-o hotarire constructia, timp de doi ani, la Rezina, a unei statii de purificare a apelor reziduale. Dar hotarirea a ramas numai pe hirtie. Ca si alt punct din acelasi document, care obliga autoritatile publice locale din raionul Rezina, timp de doi ani, sa amenajeze toate gunoistile localitatilor, lichidindu-le pe cele neautorizate, care de asemenea sunt o sursa foarte periculoasa de poluare a mediului, inclusiv a apelor.
Petru Sova: Avem deja proiectul statiei de epurare a apelor reziduale, acum vrem sa facem proiectul de fezabilitate al statiei, care, de fapt, trebuia elaborat primul si fara de care nici un finantator nu va investi bani in oricare obiect. In paralel cautam surse, statia va costa peste 16 milioane de lei.
Alexandru Budaca: Sursa principala de poluare a mediului sunt deseurile organice. Lumea tine vite, dar nu are nici posibilitati, nici traditii de compostare a deseurilor de la animale. Ca urmare in fiecare curte poti vedea gramezi de baligar, partea lichida de la care se scurge in apele freatice sau chiar direct in fintinile situate in apropiere. O mare parte din fintini nu au zone de protectie, nu sunt ermetizate. Apropo, la momentul darii in exploatare a sondelor de pe terasa I a orasului Rezina, calitatea apei in toate era normala. Dar ce s-a intimplat mai apoi nu stiu - daca sondele nu se exploateaza, noi nu le verificam.
Teodor Munteanu: In raionul Soldanesti sunt numai doua statii de epurare a apelor reziduale, in or. Soldanesti si s. Sestaci, dar nici acelea nu functioneaza. Toate deseurile din sistemul de canalizare al orasului si cel din Sestaci, circa 400 m3 pe zi, se varsa direct in teritoriu, cea mai mare parte ajungind in riuletul Ciorna, iar de acolo – in Nistru.
Vadim Grosu: In raionul Soldanesti numai jumatate din populatie are acces la apa de calitate, cealalta parte fiind supusa diferitor riscuri ca urmare a utilizarii apei contaminate peste norma cu diferite substante chimice si biologice. Sursele cele mai periculoase de poluare a apelor nominalizate deja de colegii din Rezina sunt specifice si pentru raionul Soldanesti. Vreau numai sa remarc un lucru foarte important, pe care ar trebui sa-l cunoasca toata lumea: daca la componentii microbiologici situatia poate fi redresata, apoi poluantii chimici din apa, in conditiile noastre, practic nu pot fi neutralizati. De aceea trebuie sa urmarim ca ei, pe cit e posibil, sa nu nimereasca in fintini.
In opinia tuturor participantilor la intrunire in ultimii ani nu s-au intreprins careva masuri vizibile de reducere a surselor de poluare si imbunatatire a calitatii apelor.
Cine si cum poate influenta schimbarea situatiei
In incheiere oaspetilor li s-a propus sa specifice cine si ce ar putea face pentru a diminua impactul factorilor nocivi asupra surselor de apa si imbunatatirea aprovizionarii populatiei din ambele raioane cu apa potabila de calitate.
Grigore Talpa: Pentru a stopa procesul degradarii, trebuie modificata legislatia. In situatia cind situatia ecologica si sanitara tot mai mult prinde contururile unui adevarat dezastru, domeniile respective ar trebui trecute in categoria celor de prim rang, iar colaboratorii acestor servicii – dotati cu echipamentul si imputernicirile respective. Astazi inspectiile ecologice sunt in rol de cenusareasa, obligatiuni avem multe, dar drepturi – ioc! Cind depistam cazuri de taiere ilicita a plantatiilor verzi, poluare a mediului, alte incalcari ale legislatiei ecologice, intocmim actele respective si le trimitem in instanta. Dar de cele mai multe ori vinovatii, mai ales din rindul sefilor, ies basma curata.
La noi deseori solutionarea unor probleme de importanta majora se reduce la fel de fel de ”initiative patriotice” de tipul „Un arbore pentru dainuirea noastra”, „Riu curat de la sat la sat”, „Satul Moldovenesc” etc. An de an plantam sute de mii de pomi, dar suprafata de spatii verzi nu creste. Ridicam copiii sa curete malurile si albiile unor riuri de deseurile aruncate de maturi, ca peste citeva luni sa constatam o situatie si mai deplorabila. Dar ce schimbari spectaculoase trebuiau sa se produca in ultimii patru ani datorita programului „Satul Moldovenesc”! Le-a vazut, le-a simtit cineva? Formalismul naste indiferenta, iar indiferenta – probleme si dezastru. Si inca ceva. Astazi autoritatile locale ar trebui, in opinia mea, sa se consacre cel mai mult problemelor ecologice-sanitare, care sunt cele mai actuale si mai acute.
Teodor Munteanu: Unii sunt de parerea ca lumea noastra este slab informata despre problemele ecologice si impactul lor, de atita nu se prea implica in solutionarea lor. Eu nu sunt de acord. Noi, colaboratorii inspectiei ecologice, suntem aproape permanent printre oameni, cu informatii, consultatii, dar si controale. Numai in anul curent pentru poluarea surselor de apa am sanctionat 55 de persoane. Cred ca ar trebui de lucrat mai mult cu copiii, caci prin intermediul lor avem sanse sa ajungem mai repede la mintea si sufletul maturilor. Amenajarea si intretinerea in stare normala a surselor de apa ar trebui sa devina o cauza primordiala a autoritatilor locale. Chiar in conditiile grele de astazi, primariile ar putea gasi anumite resurse pentru a mobiliza si a sustine populatia sa aduca si sa intretina in ordine sursele de apa. Ar fi bine de renovat apeductele vechi si de atras investitii pentru a construi altele noi.
Vadim Grosu: Cele mai frumoase traditii si obiceiuri s-au nascut si au dainuit in familii. Atita timp cit sursele de apa au avut stapini - dar la moldoveni aceasta traditie a existat multe secole, fintinile si izvoarele erau pastrate in ordine. Poate ar fi cazul ca in fiecare primarie sa se faca inventarierea fintinilor si a izvoarelor, indicindu-se si responsabilii de starea lor? Atunci poate n-am avea fintini parasite, degradate.
Alexandru Budaca: Alaturi de autoritati, scoala, la educarea ecologica si sanitara ar putea contribui si biserica, care are o influenta mare asupra populatiei. Si sursele din fondurile disponibile ale autoritatilor locale ar fi bine sa fie utilizate preponderent pentru solutionarea problemelor de ordin sanitar si ecologic. Fiindca de aici provin multiplele noastre probleme de sanatate, durata redusa a vietii.
Grigore Talpa: Ar fi eficace concursurile: ”Cea mai amenajata localitate”, „Cea mai amenajata fintina (izvor)”, in care sa fie implicata nu numai populatia matura, dar si copiii. De revenit la traditia de curatare o data in an a tuturor fintinilor si izvoarelor. Toate sursele de apa trebuie pasaportizate, numerotate, pe fiecare indicindu-se numele responsabilului (responsabililor) de starea lor. Ar fi bine ca ziarul CUVINTUL si televiziunea locala sa inaugureze o rubrica permanenta pentru stirile ecologice. De promovat mai pe larg initiativele de ordin ecologic si sanitar ale autoritatilor locale, asociatiilor neguvernamentale, cetatenilor.
CUVINTUL si „Impuls TV” precizeaza: In noaptea spre 8 ianuarie 2008 teritoriul satului Solonceni si gheata Nistrului au fost acoperite de un strat gros de pulbere caramizie, de provenienta necunoscuta. Ecologistii din Chisinau au depistat ca in probele colectate la Solonceni, inclusiv pe malul Nistrului, concentratiile de cupru le depaseau pe cele maximal admisibile pentru piscicultura de 18 750 ori, de fier – de 814 ori, de substante suspendate – de 918 ori, de produse petroliere – de 40 ori. Viceministrul de Interne Valentin Zubic a recunoscut atunci ca asemenea atacuri ecologice in zona data se inregistreaza de citeva ori pe an. Solicitat in repetate rinduri de CUVINTUL, Serviciul Sanitar de Stat, Ministerul Sanatatii nu au dorit sa comenteze datele ecologistilor, dar nici sa efectueze careva investigatii sanitare in teritoriu pentru a informa obiectiv populatia despre eventualele pericole ce ameninta sanatatea locuitorilor din zona. Nu s-a intreprins nimic nici pentru a stabili autorii acestor atacuri, sursele de poluare. In aceasta ordine de idei, credem ca autoritatile raionului Rezina, impreuna cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, Ministerul Sanatatii ar trebui, totusi, sa revina la aceasta problema si sa faca tot posibilul pentru a o solutiona.
Campanie media in contextul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, realizata cu sprijinul Asociatiei Presei Independente (API), din resursele financiare ale Oficiului din Moscova al UNESCO.
Pentru conformitate, Tudor Iascenco, Victor Sofroni, 19 iunie 2009
Cine paralizeaza puterea autoritatilor din Rezina?
La 27 mai Consiliul orasenesc Rezina, dupa doua Incercari ratate, s-a Intrunit, totusi, In sedinta ordinara. Desi initial acceptase ordinea de zi a sesiunii, fractiunea majoritara a PCRM de doua ori nu s-a prezentat la sedinte pe motiv ca In agenda lipseste raportul primarului despre activitatea desfasurata In perioada iulie 2007 - mai 2009.
Dupa ce, la propunerea fractiunii comunistilor, din agenda sesiunii, practic fara explicatii, au fost excluse 10 chestiuni, consiliul a procedat la examinarea raportului primarului Petru Sova, despre activitatea administratiei orasului In perioada indicata. Potrivit consilierului Efim Rusu, asemenea eveniment In Rezina s-a Intimplat pentru prima data In ultimii 12 ani.
Comunitatea si angajatii ei
Unde nu este responsabilitate, nimic nu este. Daca comunitatea ar tine sub un control strict autoritatile, cerindu-le socoteala pentru fiecare pas, pentru fiecare banut din haznaua publica, cu siguranta ca listele pretendentilor la functiile publice ar fi mult mai modeste. Or, la noi o mare parte din cei care se vor primari, sefi de raioane, consilieri etc se Inghesuie la aceste functii nu pentru a servi comunitatea, ci pentru a-si realiza anumite interese personale. Drept dovada a acestor afirmatii poate servi chiar „activitatea” autoritatilor din Rezina.
Deoarece raportul, destul de voluminos, fusese prezentat consilierilor cu citeva zile Inainte, Petru Sova a propus sa se treaca direct la Intrebari si dezbateri. Consilierul PCRM Mihail Cut, sustinut de alti colegi, a insistat ca primarul neaparat sa citeasca raportul. Dupa 20 de minute de lectura, la care practic toti consilierii au fost absenti, consilierul Simion Sargarovschi le-a amintit colegilor ca In regulamentul sesiunii, pentru raport, au fost rezervate numai 20 de minute si majoritatea au convenit sa se treaca, totusi, la Intrebari si dezbateri.
Iata stenograma sedintei (cu unele reduceri neesentiale).
Mai Intii consilierii l-au napadit pe primar cu Intrebarile:
Anatol Cuzuioc, consilier PL: Cite Intilniri ati avut cu cetatenii?
Petru Sova: Multe, In Rezina-Vest si alte raioane ale orasului, In Stohnaia, Ciorna.
A.C.: Ce masuri s-au luat dupa Intilnirea cu reprezentantii tineretului din s. Ciorna?
P.S.: N-avem surse financiare.
A.C.: Primaria a analizat problemele care au aparut la suprafata In urma alegerilor parlamentare (listele alegatorilor, activitatea birourilor electorale etc)?
P.S.: Nu.
A.C.: Care-i eficienta activitatii celor doi viceprimari?
P.S.: De la PNUD am cistigat un grant In valoare de 18 mii USD.
A.C.: Care-s rezultatele deplasarilor peste hotare ale primarului si a viceprimarilor?
P.S.: Eu am fost la Strasbourg, In Franta, In Polonia si Rominia, L.Stavinschi – In Turcia.
Ducem tratative cu autoritatile din or. Horez, Rominia privitor la initierea unor relatii de colaborare.
Alexandru Visnevschi, consilier neafiliat: In numele alegatorilor nostri vreau sa va Intreb ce s-a facut pentru realizarea mai multor promisiuni electorale si anume: instalarea unei antene comune pe str. Pirogov, reparatia drumului de centura, solutionarea problemelor cartierului Rezina-Vest, amenajarea terenurilor de agrement pentru copii, constructia unui veceu public si a baii orasenesti? Cine-i vinovat, totusi, de Instrainarea frauduloasa a unei parti considerabile din patrimoniul orasului si ce masuri au fost luate pentru ca persoanele respective sa fie trase la raspundere? Care-s cheltuielile reale pentru aprovizionarea orasenilor cu apa potabila si este adevarat ca tarifele impuse de IM ”Servicii Comunal-Locative” sunt exagerate? De ce pagina web a administratiei orasului nu se completeaza? De ce Rezina asa si nu are niste carti de vizita (monografii, buclete, ilustrate, prospecte etc)? Ce facem cu acoperisurile si palierele blocurilor locative, care-s Intr-o stare dezastruoasa?
P.S.: Antena comuna de pe str. Pirogov deocamdata ramine o problema irealizabila. Primaria poate ajuta fondul locativ numai prin intermediul asociatiilor locatarilor, dar toate Incercarile noastre de a forma asemenea asociatii n-au dat rezultatul dorit. Pentru reparatia drumului de centura avem nevoie de 26 mln lei, de care nu dispunem. Poate vom reusi sa-l reparam In varianta alba. Problemele legate de aprovizionarea cu apa potabila se complica In legatura cu faptul ca Uzina Metalurgica din Ribnita intentioneaza sa conserveze statia de pompare de la Tarasova, iar rezervorul de acumulare de la Bosernita necesita investitii de circa 3 mln lei. Ducem tratative cu Guvernul, IS ”Apele Moldovei” si administratia uzinei metalurgice. Sper, cu ajutorul banilor pe care urmeaza sa-i primim din partea Lafarge Ciment (Moldova), sa solutionam o parte din aceste probleme.
Ion Perciun, consilier PLDM: Cite gradinite avem In oras si daca satisfac acestea necesitatile orasenilor? Care-i starea sanitara si ecologica din oras? De ce patrimoniu public dispune Rezina? Am In vedere obiectele si terenurile publice, fondul locativ etc. Cit spatiu verde avem In medie la un locuitor si cum evolueaza acest indicator In ultimii ani? Cine supravegheaza modul de Instrainare a patrimoniului public al orasului si efectele acestui proces, ca sa poata informa populatia? Cite locuri de munca au fost deschise In Rezina In ultimii doi ani? Invalidul Vasile Sirbu, care sta la rind vre-o 20 de ani, roaga sa i se dea locuinta, dar nimeni nu-l aude. De ce?
P.S.: Activeaza trei gradinite, pe care le frecventeaza 550 de copii. Circa 150 de copii stau la rind, iata de ce In mod urgent rebuie sa mai redeschidem o gradinita. Avem circa o suta de apartamente neprivatizate. Au fost deschise citeva zeci de locuri de munca, In domeniul constructiilor. Lui Vasile Sirbu i-am propus o varianta pe str. Pacii, dar el n-a acceptat-o.
Vera Cernega, consilier PCRM: Mai multi locatari din blocul construit de penitenciarul nr.17 se pling ca nu pot privatiza apartamentele.
P.S.: Acest bloc are doi stapini: statul si Consiliul orasenesc. Pentru ca privatizarea apartamentelor sa se poata Infaptui, unul dintre acesti stapini trebuie sa decada.
Ludmila Nour, consilier neafiliat: Administratia orasului a pierdut In ultimii ani mai multe procese judiciare. De exemplu, privitor la cele doua apartamente de serviciu, atribuite fostului vicepresedinte P.Virlan si procurorului E.Popa, dar care ulterior au intrat In proprietatea persoanelor respective. Ce prejudicii au fost aduse orasului In urma acestor decizii, cineva a fost tras la raspundere? Sau pentru exproprierea nelegitima de catre autoritatile orasului a unor obiecte ale Lafarge Ciment (Moldova) SA, ale altor proprietari? Alegatori ne Invinuiesc ca noi am venit In consiliu si primarie nu sa lucram pentru comunitate, dar sa Incalcam legile, facindu-ne interesele.
P.S.: Istoria cu cele doua apartamente s-a Intimplat pina la venirea mea In primarie, ca si multe alte istorii de acest gen. Da, In cazul cu exproprierea obiectelor uzinei de ciment administratia orasului a Incalcat legea, din care cauza judecata i-a si dat cistig de cauza uzinei.
Ludmila Dabija, consilier neafiliat: Cind se va Incheia debandada cu blocul nostru de locuit? Avem doua hotariri de Guvern care prevad trecerea acestui bloc de la balanta Scolii Profesionale la cea a orasului, pentru ca locatarii sa poata initia procesul de privatizare a apartamentelor. Dar, desi au trecut mai multi ani, lucrurile nu se misca.
P.S.: Primaria a stabilit un sir de conditii de pregatire a blocului. Pina acestea nu vor fi Indeplinite, serviciile orasenesti nu-l vor primi In gestiune.
Majoritatea a optat pentru calificativul „nesatisfacatoare”
Apoi, au urmat luarile de cuvint:
Arcadie Musinschi, consilier PCRM: In raport lipseste compartimentul despre executarea deciziilor Consiliului orasenesc, efectele conlucrarii dintre consiliu si primarie. Propun ca decizia pe chestiunea data s-o luam numai dupa ce primarul ne va prezenta o informatie si la aceasta tema.
Mihail Cut, consilier PCRM: In activitatea primariei exista foarte multe neajunsuri. Desi tinem doi specialisti In cadastru, In acest domeniu este o dezordine totala. Primarul, contrar vointei consilierilor, a eliberat autorizatia de constructie pentru moara de carbune de la uzina de ciment, iar acum, Insasi persoane din administratia Intreprinderii spun ca moara nu este eficienta si ca constructia ei a fost o greseala. Noi am fi putut face asa ca cariera din Ciorna sa lucreze pentru doua uzine de ciment, dar nu numai pentru cea din Rezina. Cit priveste judecatile… Inainte noi cistigam procesele, acum aceleasi procese primaria le pierde. Eu cred ca raportul primarului a fost superficial si activitatea lui trebuie apreciata drept nesatisfacatoare.
Ion Perciun: Raportul a fost prezentat cu mare Intirziere. Normal ar fi ca autoritatile sa-si prezinte darea de seama cel putin o data In semestru. Mi-am facut impresia, dle primar, ca aparatul primariei este foarte slab si V-au pregatit un raport prost. El trebuia sa se bazeze pe competentele primariei si modul cum acestea sunt realizate. De la alegeri Incoace am propus sa fie elaborat un regulament In ce priveste constructia balcoanelor si a logelor, sa se caute surse suplimentare de venituri pentru completarea bugetului auster, sa se faca ordine In domeniul gestionarii patrimoniului public, In procesul de eliberare a autorizatiilor de constructie si dare In arenda a terenurilor de pamint s.m.a. Primaria n-a reactionat la aceste propuneri si sugestii. Consider ca astazi putem aprecia activitatea primarului, a viceprimarilor si Intregii primarii doar cu calificativul „nesatisfacator”. Si mai vin cu o propunere: pina la 1 iulie c. primaria sa verifice si sa actualizeze listele alegatorilor din teritoriu, excluzind toate persoanele decedate si care nu mai locuiesc In teritoriu, alte greseli.
Efim Rusu, consilier PCRM: Sunt consilier de multi ani, dar In ultimii 12 ani pentru prima data primarul Isi prezinta raportul In fata consiliului. Pina acum era mult mai simplu: Cut ridica un deget si toata fractiunea vota cum dorea el. Cit priveste activitatea primariei, sunt multe momente neIntelese. Primaria propune In agenda sesiunilor diferite chestiuni, pe care apoi tot ea le retrage. Cu totii am adoptat planul general de dezvoltare a orasului, de care ar trebui sa se conduca toti. Dar nu-i asa. Un sector rezervat pentru dezvoltarea fondului locativ a fost plantat cu nucari. Se vorbeste mult despre milioanele care trebuie sa vina de la uzina de ciment. Dar nu se stie exact ce suma va ajunge la primarie, ce vor hotarI instantele ierarhic superioare.
Alexandru Visnevschi: Majoritatea alegatorilor cu care ma Intilnesc si discut sunt nemultumiti de activitatea primariei si a Consiliului orasenesc. Daca nu vom face concluzii, lumea de va sanctiona dur.
Liuba Stavinschi, viceprimar: Nu putem spune ca lucrurile merg bine. Exista neIntelegeri Intre consiliu si primarie. De cind sunt In primarie am elaborat citeva proiecte. Cu unul am cistigat 18 mii USD pentru dezvoltarea resurselor umane din teritoriu. 200 mii de lei trebuia sa ne vina de la Guvern pentru reparatia acoperisului gradinitei nr.6, dar conducerea raionului a refuzat sa sustina acest proiect. Astazi gradinitele din oras sunt supraaglomerate si avem nevoie urgenta sa mai repunem In functie una din cele conservate.
Iurie Ureche, consilier PCRM: Ar trebui ca la fiecare sedinta a consiliului primaria sa ne faca o informatie despre executarea deciziilor adoptate la sedintele anterioare.
Anatol Cuzuioc: Executarea deciziilor ar trebui sa devina o cauza prioritara pentru noi toti. Acum un an oamenii din Ciorna au blocat drumul, Inaintind un sir de revendicari. Atunci, pentru a potoli spiritele, Impreuna cu conducerea raionului s-a Intocmit un proces verbal In care au fost indicate 14 sarcini concrete, cu termene si responsabili. In realitate nu s-a facut nimic. Nici chiar punctul medical, care nu cerea mari eforturi si cheltuieli, nu a fost deschis. Rezervorul de apa potabila al Rezinei se afla de asupra satului Bosernita, iar bosernitenii duc lipsa acuta de apa. Cea mai mare parte a deciziilor consiliului ramin neIndeplinite. De doi ani vorbim ca organigrama aparatului primariei trebuie revazuta, ca cea de acum 10-20 de ani demult si-a pierdut actualitatea. Consider ca azi primaria cel mai mult are nevoie de un specialist In atragerea investitiilor.
Lasa de dorit transparenta activitatii primariei, relatiile ei cu comunitatea. In Rezina a devenit norma constructia de obiecte capitale pe terenuri arendate: pe str. 27 August, bulevardul Sciusev, In regiunea pietei... De mai multe ori aceasta problema a fost discutata si la sedintele Consiliului. Toti se indigneaza, recunosc aceasta practica drept nelegitima, dar lucrurile merg Inainte. Angajatii primariei Isi bat joc de imaginea lor, dar si de a noastra, fiindca multe din aceste faradelegi sunt realizate cu suportul consiliului.
Interesele mai presus de toate
In concluzie consilierii au apreciat drept superficial proiectul de decizie elaborat pe chestiunea data, obligind primaria sa elaboreze alt proiect, care sa se bazeze de obiectiile, sugestiile si propunerile expuse. Potrivit Intelegerii acceptate unanim, noul proiect de decizie urma sa fie examinat marti, 2 iunie, cind consiliul convenise sa continue examinarea agendei sesiunii. Dar marti fractiunea PCRM iarasi nu s-a prezentat la sedinta. Consilierul Mihail Cut, In numele fractiunii, a invocat motivul ca primaria Inca nu este gata sa faca concluziile de rigoare din observatiile expuse de consilieri In ziua de 27 mai.
Declaratiile comunistilor au trezit indignare In rindul celorlalte fractiuni. „Azi, la ora 12, liderii fractiunilor ne-am Inteles ca vom continua sedinta. Nimeni n-a Inaintat nici o obiectie fata de noul proiect de decizie asupra raportului primarului, care trebuie Inca examinat. Comunistii pur si simplu Isi bat joc de noi si de cetatenii care ne-au ales In consiliu sa solutionam problemele orasului, nu sa ne facem interesele”, a spus A.Cuzuioc.
„Ne-am Inteles ca noul proiect de decizie pe raportul primarului Il vom examina la sfirsitul sesiunii. Dar pina la aceasta mai avem vre-o 40 de chestiuni pe care trebuie sa le dezbatem. Noi am lasat lucrul, o multime de oameni si colective asteapta deciziile noastre, iar voi, fara nici un motiv, sabotati activitatea consiliului”, se indigna In adresa consilierilor PCRM si Igor Mardari.
Solicitat de CUVINTUL sa se pronunte pe marginea acestui subiect, primarul Petru Sova a remarcat, ca boicotarea de catre fractiunea comunista a sedintei Consiliului orasenesc din 2 iunie c. n-are nimic In comun cu raportul primarului si noul proiect de decizie elaborat de primarie. La sedinta liderilor fractiunilor, dimpotriva, s-a mentionat ca proiectul este prea detalizat si ar trebui facut mai succint, convenindu-se ca la aceasta chestiune sa se revina la sfirsitul sesiunii, dupa examinarea celorlalte probleme de pe ordinea de zi.
De fapt, a mai spus primarul, comunistii nu s-au prezentat la sedinta pentru ca un membru al fractiunii lipsea si ei, neavind majoritatea, riscau sa nu poata trece prin consiliu citeva chestiuni importante pentru dinsii. Este vorba de cererea conducerii raionului catre Consiliul orasenesc privind acordul la repartizarea de apartamente proprietate publica pentru presedinte si vicepresedintii raionului, cerere care a fost Introdusa In ordinea de zi a sesiunii In regim de urgenta, fara a fi examinata In comisii, cum prevede legea. Dar si despre initiativa mea de a abroga decizia anterioara a Consiliului, votata tot numai de comunisti, despre trecerea institutiilor de cultura din oras de la balanta primariei la cea a Consiliului raional, a precizat primarul.
Eu Inteleg, In activitatea primariei sunt multe neajunsuri, dar parca Intr-o asemenea atmosfera se poate de lucrat productiv? Si ce sa le spunem celor care asteapta Inzadar cu lunile ca autoritatile sa reactioneze la doleantele lor?” se Intreaba Petru Sova.
Tudor Iascenco, 5 iunie 2009
"Nu-i activitate, de unde sa fie informatie"?
"Cit de transparenta, in opinia Dvs, este activitatea autoritatilor raionale din Rezina? Cum acestea respecta dreptul cetatenilor privind accesul la informatie?"
Ion Duca, pensionar, or. Rezina: Nu prea apelez dupa informatii la autoritati, dar stiu ca sunt datoare sa informeze periodic populatia despre activitatile lor, inclusiv conducatorii de prim rang, presedintele raionului si primarul orasului. Dar daca tac, probabil nu au ce spune, adica n-au facut nimic cu ce s-ar putea lauda.
Pavel Dulghier, antreprenor: Despre activitatea autoritatilor ma informez din ziarele CUVINTUL si «Farul Nistrean». Dar acolo, din cite inteleg, ajunge doar o parte din toata informatia despre activitatea administratiei, eficienta actiunilor ei.
Serghei P., antreprenor: Nici o transparenta. Mie in genere nu mi-i clar cu ce se ocupa atitia functionari, pentru ce primesc salarii bune, mai beneficiind si de o multime de privilegii. In mod normal, efectele activitatii lor ar trebui sa se vada in teren, sa le vada toata lumea. Dar ce-i la noi? Din presa locala aflu ca autoritatile au la dispozitie anual zeci de milioane de lei. Dar ce se face cu aceste milioane, cine si cum ii imparte, care-i efectul acestor cheltuieli, nu stiu. Unde te intorci – dezastru, dezordine, degradare. In anul trecut, mi se pare, am citit in CUVINTUL ca in ultimii ani cea mai mare parte din fondul disponibil al raionului a fost repartizata de Consiliul raional in primariile conduse de comunisti. Dar n-am auzit ca cineva sa reactioneze la aceasta nedreptate sau ca cineva sa fi fost tras la raspundere pentru abuz de serviciu.
Efim, B., pensionar: Va raspund cu conditia ca-mi pastrati anonimatul. Care activitate? Care transparenta? Autoritatile raionului, folosindu-se de faptul ca au majoritatea in Consiliul raional si nimeni nu-i pune la respect, impart banii adunati din sudoarea poporului cum vor, reiesind din propriile interese. De fapt, toata activitatea autoritatilor noastre astazi se reduce la impartirea banilor acumulati de la contribuabili, lucru care se face dupa principiul: cine imparte, parte-si face.
Gheorghe Clapaniuc, secretarul organizatiei raionale AMN: Inainte presedintele raionului si sefii structurilor raionale de stat cel putin odata in an prezentau dari de seama despre activitatea lor nu numai in fata organelor respective, dar si in fata comunitatilor din teritoriu. De la un timp darile de seama «au iesit din moda». Functionarii nu prea au interesul sa iasa in popor, iar lumea tace, inghite si voteaza…
Iurie Turcan, antreprenor, consilier raional: Care transparenta? Conducerea raionului se jura ca-i deschisa pentru toata lumea, ca toata informatia este la dispozitia tuturor. Dar incercati sa obtineti o informatie de interes mai ingust, mai ales ce tine de utilizarea unor sume de bani pentru cazuri mai speciale. In cel mai bun caz va puteti alege cu un raspuns formal, din care nu veti afla nimic. La sedintele Consiliului raional majoritatea comunista vine cu decizii gata, votindu-le din mers, fara a asculta careva opinii, obiectii din partea reprezentantilor celorlalte formatiuni.
Ion Cotovitchi, pensionar: Nu-i activitate, de unde sa fie informatie? Eu cred ca daca autoritatile raionale ar lipsi totalmente jumatate de an - un an, nimeni n-ar simti, sau poate lucrurile in teritoriu ar merge mai bine, fiindca lumea si-ar cauta de treaba linistita.
Iulian Botezatu, agronom: Eu nu am prea avut nevoie de informatii si nu le-am cautat. Dar daca ar trebui sa apreciez activitatea autoritatilor raionale, le-as pune cea mai joasa nota. Eu unul nu simt prezenta si rostul acestor autoritati.
Mihail Cibotaru, neangajat in cimpul muncii: Am auzit ca toate actele administratiei raionale si celei orasenesti ar fi publicate in niste editii speciale tip «Monitor». Nu stiu cum se editeaza, cum se difuzeaza, eu nu le-am vazut. Nu am auzit in ultimii ani ca autoritatile sa fi convocat adunari generale ale orasenilor, la care sa vina cu dari de seama despre cele facute si nefacute, sa se sfatuie asupra caror prioritati sa-si concentreze eforturile si resursele financiare in perioadele urmatoare. Nu ma adresez la dinsii dupa careva informatii fiindca stiu: n-are rost.
• Mai multi intervievati au spus ca nu stiu nimic la aceasta tema sau nu pot sa raspunda.
29 mai 2009
Tot mai rau si mai greu…
Acum doua luni V. Stepaniuc afirma la o intilnire cu sefii directiilor raionale Invatamint, Tineret, Sport ca si Moldova este afectata de criza financiara, dar despre aceasta nu trebuie de spus nimanui. Dar, imediat dupa alegeri, conducerea republicii noastre ne-a "descoperit secretul": exista criza financiara si la noi!
Recent, timp de doua zile am tot incercat sa aflu din prime surse daca criza economica si financiara a afectat cumva si viata din regiunea Orhei. Cei mai multi dintre respondentii cu functii de raspundere au evitat sa dea niste raspunsuri concrete. Altii insa mi-au raspuns ca la noi criza se simte mai degraba in mintile si actiunile guvernantilor.
Sefele a trei banci m-au trimis la oficiile centrale ale institutiilor bancare, mentionind ca dinsele nu sunt imputernicite sa discute la aceasta tema. Dar una dintre ele, solicitind anonimatul, mi-a marturisit ca banca lor nu mai acorda credite gospodariilor agricole, iar mai multi beneficiari si-au retras banii de pe conturile de depozit. Foarte putini agenti economici au facut decontari inaintea sarbatorilor de Pasti - o situatie iesita din comun or, traditional, inaintea sarbatorilor se ridicau sume mari de bani pentru salarii si premii.
Citeva persoane, totusi, au acceptat sa-si expuna parerile in ziar.
Victor Jantovan
, presedintele SA „Service”, Orhei: Criza ne afecteaza in modul cel mai serios. Asi spune chiar ca suntem in centrul taifunului. Doar o banca din oras mai ofera agentilor economici si populatiei credite. Si atitudinea autoritatilor locale fata de intreprinzatori lasa mult de dorit. Primaria orasulu si serviciile ei nu doresc sa colaboreze cu Ghiseul Unic. Asta inseamna ca pentru a obtine o autorizatie de functionare ori alt document trebuie sa pierzi o multime de timp, nervi si bani. Birocratii nu se gindesc ca piedicile artificiale pe care le pun ei agentilor economici se rasfring cu pierderi mari pentru economie, bugetul orasului, ei isi fac hatirul. Societatea noastra mai rezista gratie faptului ca in afara de productie mai prestam si servicii, staruindu-ne sa mentinem niste relatii normale cu clientii nostri.
Sergiu Muravschi,
vicepresedintele raionului Orhei: La moment, din sase intreprinderi mari in
Orhei activeaza numai doua, dar si acelea in regim limitat, aproximativ la 30% din capacitati. Este vorba de SA „Orhei-Vit” si SA „ASPA”. La celelalte intreprinderi angajatii se afla in concediu fortat pentru o perioada nedeterminata de timp. Nu mai activeaza SA "Galanta", SRL „Gabiny”, „Orhei-vin”, fosta fabrica de bere, fabrica de aparataj de tensiune joasa. Nu activeaza fabricile de vinuri din Peresecina si Mana.
In agricultura situatia este si mai complicata. Bancile comerciale din Orhei nu au creditat anul acesta nici un agent economic. Pentru comparatie: in anii trecuti, in perioada data agricultorii imprumutau de la banci 30-40 milioane de lei.
Mai multi agenti economici au datorii enorme fata de gospodariile agricole. Numai SA „Orhei Vit” nu a achitat aproape patru milioane de lei pentru productia achizitionata. In acelasi timp, gospodariile agricole au stocuri enorme de griu care nu a fost comercializat din cauza lipsei unei piete de desfacere normale si a preturilor mici.
La moment starea semanaturilor este nesatisfacatoare. Din lipsa de mijloace in unele cazuri nu au fost respectate tehnologiile, in altele – de vina sunt conditiile climaterice...
Alexei Ivanov,
directotul SRL „Vindex-agro”: Activam in conditii mai grele ca in alti ani. Mai multe intreprinderi de prelucrare, inclusiv „Orhei-Vit”, asa si nu s-au achitat pentru productia procurata in anul trecut. Fabrica de zahar din Cupcini ne-a dat cam cu forta motorina pentru care am platit cu doi lei mai scump decit la benzinarii, zahar cu 8,5 lei/kg cind la piata acest produs costa 8 lei/kg. Se simte o lipsa acuta de finante, din care cauza suntem nevoiti sa procuram saminta mai ieftina (si de o calitate mai joasa), sa ne dezicem de erbicide. La toate nevoile se mai adauga si racketul de stat. Nu dea Domnul sa ramii dator cu ceva, ca vine fiscul si-ti ia datoria impreuna cu capul. Cel mai strasnic e ca taranul trebuie sa-si asume toate riscurile, pe nimeni nu-l intereseaza ce face el, ce va fi cu productia crescuta. Adica poti sa muncesti ca procletul un an de zile, ca apoi sa ramii cu productia in depozit. In oricare alta tara agricultorul stie cu un an inainte ce trebuie sa produca, unde va realiza productia, aproximativ la ce pret. Noi avem o multime de structuri de stat care stau pe spatele taranului, dar care habar nu au de grijile si problemele noastre. Astazi stropesc livezile pentru ca stiu: trebuie sa fac aceste lucrari. Desi aceste cheltuieli ar putea sa fie inutile.
Parintele Klaus, parohul Bisericii Catolice „Adormirea Maicii Domnului" din Orhei:
In afara de parohia de la Orhei ca decan de virsta al preotilor catolici din republica mai sunt si presedintele societatii „Caritas”, care apartine episcopiei romano-catolice din R.Moldova. Si noi ne confruntam cu aceleasi probleme. De la comunitatile catolice din Europa si America vin tot mai putine fonduri. Totusi, dorim ca serviciile de caritate, proiectele de reparatie si intretinere a unor cantine sociale pe care le prestam sa fie la nivel. In Germania sunt specialisti in domeniul diminuarii efectelor crizelor care in asemenea situatii sunt invitati sa consulte firmele. Un asemenea specialist am invitat si noi, care ne-a intocmit un plan de masuri menite sa supravietuim. Nu este exclus ca vom face si niste disponibilizari, dar acestea ar fi fost mult mai mari daca un asemenea specialist nu ne-ar fi consultat. Ar fi bine ca asemenea lucruri sa se practice si in industria, agricultura, businessul mic si mijlociu, sfera serviciilor din Moldova. Daca s-ar dori, cred ca s-ar gasi si specialisti, si modalitati eficiente de a ajuta agentii economici.
Ion Cernei, 22 mai 2009
Un proces si o hotarare nemotivate
La 29 decembrie 2008 Judecatoria Rabnita, examinand demersul directorului IM "Servicii Comunal-Locative" Rezina, Vladimir Cocarla, i-a aplicat consilierului raional si orasenesc Ion Perciun o amenda in marime de 200 de lei pentru ca acesta, la miting, ar fi raspandit „niste scorneli mincinoase”, defaimand administratia IM ”SCL”.
CUVANTUL a oglindit cazul dat in articolul „Consilierul Ion Perciun a fost judecat ca a cerut socoteala pentru banii publici” , nr. 2 din 16 ianuarie 2009.
La 9 februarie c. Curtea de Apel Chisinau, examinand recursul inaintat de Ion Perciun, printr-o decizie irevocabila, a casat hotararea Judecatoriei Rabnita, gasind-o neintemeiata
Amintim cititorilor ca Ion Perciun a fost sanctionat pentru ca la miting a declarat ca IM ”SCL” este gestionata prost, angajatii primesc salarii mari, nu-si indeplinesc obligatiunile de serviciu, si-au procurat masini luxoase, apa este livrata orasului gratis, dar populatia achita preturi mari pentru ea.
Potrivit avocatului Vitalie Nagacevschi, care a aparat interesele lui Ion Perciun la Curtea de Apel Chisinau, unele din afirmatiile acestuia (de exemplu, ca IM „SCL” este gestionata prost) sunt niste judecati de valoare „si pentru enuntarea acesteia presupusul contravenient nu poate fi tras la raspundere administrativa, deoarece aceasta nu poate fi una mincinoasa”. Afirmatile referitor la salariile mari, procurarea masinilor luxoase, apa gratuita care este vanduta orasenilor la preturi mari au fost demonstrate de I.Perciun si martorii sai, dar confirmate in procesul de judecata de insusi Vladimir Cocarla. Invocarea vechimii apeductului si a pierderilor mari la livrarea apei consumatorilor nu poate justifica sanctionarea presupusului contravenient.
Faptul ca apeductul este vechi si nu se intreprind masuri pentru a-l reinnoi, prezenta pierderilor foarte mari la livrarea apei justifica judecatile de valoare enuntate de Ion Perciun in ceea ce priveste lipsa spiritului gospodaresc la intreprindere si neindeplinirea obligatiunilor de serviciu de catre angajatii ei, sustine avocatul.
In opinia avocatului Nagacevschi, judecatoria Rabnita l-a sanctionat pe Ion Perciun cu violarea prevederilor articolului 10 paragraful 2 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, dar si cu neglijarea conditiilor stipulate in art. 47'' din Codul cu privire la contraventiile administrative – nici una din afirmatiile enuntate de presupusul contravenient nu este nici scornire mincinoasa si nici defaimatoare. Altfel spus, instanta de fond a pronuntat o hotarare absolut nemotivata, afirma V. Nagacevschi, mentionand, ca din dosar in genere nu este clar cum a aparut V.Cocarla in proces, cine si in baza caror capete de acuzare l-a recunoscut in calitate de parte vatamata. „Acceptarea din oficiu de catre instanta de fond a lui V. Cocarla pe post de parte vatamata demonstreaza ca judecata nu a fost una impartiala si ca nu s-a respectat principiul contradictorialitatii procesului de judecata”, preciza in referinta sa pentru Curtea de Apel Chisinau avocatul Vitalie Nagacevschi, solicitand casarea hotararii judecatoriei Rabnita pe cazul I.Perciun.
Insusi Ion Perciun a mentionat pentru „C”, ca autorii acestui asa-numit proces intr-un fel si-au atins scopul. „Da, Curtea de Apel m-a absolvit de amenda de 200 de lei. De fapt, eu am cheltuit mai mult, facand doua drumuri la Chisinau, pierzand mai multe zile si nervi in acest proces de judecata apreciat, in cele din urma, drept „absolut nemotivat”. In acelasi timp, pentru timpul cat s-au aflat in instanta, celor de la IM ”SCL” li s-a calculat salariu, la Chisinau s-au deplasat cu automobilul de serviciu…".
modalitatilor de promovare a turismului rural si definirea acestuia ca mod de viata in scopul depistarii problemelor cu care se confrunta localnicii vizavi de promovarea serviciilor turistice si utilizarea tehnicilor moderne in acest sens, valorificarea potentialului local si a patrimoniului cultural si modalitatile de prezentare a acestora catre vizitatori.
Nu-mi place cum autoritatile raionale organizeaza si desfasoara
tenderele de achizitie a produselor alimentare pentru taberele de odihna. In luna mai, de exemplu, a avut loc un asemenea tender, la care un factor de decizie de la directia Invatamint, Tineret, Sport facea partizanat in favoarea unuia dintre participanti.
Soldanesti si-au propus sa concentreze atentia autoritatilor, serviciilor de resort, dar si a sectorului asociativ, populatiei asupra acestora, in numele imbunatatirii situatiei. Proiectul „Problema apei potabile in raioanele Rezina si Soldanesti: cine si cum o poate solutiona?” a fost elaborat ca parte a programului de informare a comunitatilor din raioanele Rezina si Soldanesti despre Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului, adoptate de Organizatia Natiunilor Unite (ONU) si urmeaza sa fie implementat cu suportul financiar al UNESCO.
, presedintele SA „Service”, Orhei: Criza ne afecteaza in modul cel mai serios. Asi spune chiar ca suntem in centrul taifunului. Doar o banca din oras mai ofera agentilor economici si populatiei credite. Si atitudinea autoritatilor locale fata de intreprinzatori lasa mult de dorit. Primaria orasulu si serviciile ei nu doresc sa colaboreze cu Ghiseul Unic. Asta inseamna ca pentru a obtine o autorizatie de functionare ori alt document trebuie sa pierzi o multime de timp, nervi si bani. Birocratii nu se gindesc ca piedicile artificiale pe care le pun ei agentilor economici se rasfring cu pierderi mari pentru economie, bugetul orasului, ei isi fac hatirul. Societatea noastra mai rezista gratie faptului ca in afara de productie mai prestam si servicii, staruindu-ne sa mentinem niste relatii normale cu clientii nostri.
Orhei activeaza numai doua, dar si acelea in regim limitat, aproximativ la 30% din capacitati. Este vorba de SA „Orhei-Vit” si SA „ASPA”. La celelalte intreprinderi angajatii se afla in concediu fortat pentru o perioada nedeterminata de timp. Nu mai activeaza SA "Galanta", SRL „Gabiny”, „Orhei-vin”, fosta fabrica de bere, fabrica de aparataj de tensiune joasa. Nu activeaza fabricile de vinuri din Peresecina si Mana.
directotul SRL „Vindex-agro”: Activam in conditii mai grele ca in alti ani. Mai multe intreprinderi de prelucrare, inclusiv „Orhei-Vit”, asa si nu s-au achitat pentru productia procurata in anul trecut. Fabrica de zahar din Cupcini ne-a dat cam cu forta motorina pentru care am platit cu doi lei mai scump decit la benzinarii, zahar cu 8,5 lei/kg cind la piata acest produs costa 8 lei/kg. Se simte o lipsa acuta de finante, din care cauza suntem nevoiti sa procuram saminta mai ieftina (si de o calitate mai joasa), sa ne dezicem de erbicide. La toate nevoile se mai adauga si racketul de stat. Nu dea Domnul sa ramii dator cu ceva, ca vine fiscul si-ti ia datoria impreuna cu capul. Cel mai strasnic e ca taranul trebuie sa-si asume toate riscurile, pe nimeni nu-l intereseaza ce face el, ce va fi cu productia crescuta. Adica poti sa muncesti ca procletul un an de zile, ca apoi sa ramii cu productia in depozit. In oricare alta tara agricultorul stie cu un an inainte ce trebuie sa produca, unde va realiza productia, aproximativ la ce pret. Noi avem o multime de structuri de stat care stau pe spatele taranului, dar care habar nu au de grijile si problemele noastre. Astazi stropesc livezile pentru ca stiu: trebuie sa fac aceste lucrari. Desi aceste cheltuieli ar putea sa fie inutile.
In afara de parohia de la Orhei ca decan de virsta al preotilor catolici din republica mai sunt si presedintele societatii „Caritas”, care apartine episcopiei romano-catolice din R.Moldova. Si noi ne confruntam cu aceleasi probleme. De la comunitatile catolice din Europa si America vin tot mai putine fonduri. Totusi, dorim ca serviciile de caritate, proiectele de reparatie si intretinere a unor cantine sociale pe care le prestam sa fie la nivel. In Germania sunt specialisti in domeniul diminuarii efectelor crizelor care in asemenea situatii sunt invitati sa consulte firmele. Un asemenea specialist am invitat si noi, care ne-a intocmit un plan de masuri menite sa supravietuim. Nu este exclus ca vom face si niste disponibilizari, dar acestea ar fi fost mult mai mari daca un asemenea specialist nu ne-ar fi consultat. Ar fi bine ca asemenea lucruri sa se practice si in industria, agricultura, businessul mic si mijlociu, sfera serviciilor din Moldova. Daca s-ar dori, cred ca s-ar gasi si specialisti, si modalitati eficiente de a ajuta agentii economici.
